Istoricul Brăilei – Episodul LIV

(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )

În anul 1888, primar este N.V. Perlea, populaţia 46.715 locuitori.

Apare „România viitoare”, redactat de Th.C.Rădescu.

Pe 1 septembrie Gimnaziul real se numeşte Liceul real, începe funcţionarea Gimnaziului clasic „I.C.Massim”, cu 2 clase, director este profesorul Guliotti Ştefan Ioan, încep cursurile şi la Şcoala primară de fete nr. 7 pe str. Ştefan cel Mare nr. 205 şi la Şcoala nr. 8.

Dimitrie Iancovici tipăreşte „Reforma agrară”– lucrare legată de tulburările ţărăneşti, pe 5 martie se înfiinţează Ateneul local, unde se prezentau conferinţe cultural- educative pentru populaţie, apare revista „Medicina poporului”, redactor dr. A. Grun. La Congresul de hidrologie şi climatologie – Paris, I.G. Apostoleanu prezintă concentraţia de săruri minerale a apelor L. Sărat şi eficienţa terapeutică a nămolului.

Primăria analizează amenajarea unui teatru într-o clădire de pe strada Braşoveni, dotată de filantropul C.Şuţu.

Se naşte viitorul general Stavrescu.

Ia fiinţă o filială a Băncii Naţionale, apare ziarul „România Viitoare” redactat de Th.C. Rănescu (pseudonimul luptătorului socialist Th. Mănescu).

Nicolae Vâlcu tipăreşte „Dicţionarul geografic al judeţului Brăila”, împreună cu o hartă.

Ing. Anghel Saligny publică „Memoriu asupra bezinelor şi cheurilor Brăila şi Galaţi”, folosind pentru prima dată betonul armat, ştire publicată în toată Europa.

Pe 16 noiembrie se înfiinţează muzica „Cafe – concert”, I. Ivanovici dirijează o fanfară militară.

Primarul N.V.Perlea, propune (30 decembrie) construirea unui teatru, spectacolele se ţineau în sălile : Luvru (fostă Lux), Paradis ( fostă Peleş ), Lyra, Cărăbuş, Splendid, Pasalaqua, multe scene şi arene în aer liber. La sala Rally, Sarah Bernard joacă „Dama cu camelii”, D. Iancovi tipăreşte lucrarea „Reforma agrară”, prof. A. Popescu scrie „Exerciţii ortografice” – lucrare didactică.

Se naşte Georgescu Marius, medic ginecolog, ce va scrie în colaborare cu avocatul Ion D. Minu „Codul medical din România”, prefaţa Mina Minovici – membru al Societăţii franceze de medicină legală şi medic secundar la spitalul comunal.

Pe 5 martie se înfiinţează Ateneul local, preşedinte – col. Th. Şerbănescu, se înfiinţează filiala Băncii Naţionale, apare ziarul „România Viitoare”.

Inginerul I.G.Cantacuzino construieşte Fabria de ciment, ce va avea în anul 1900, peste 30.000 tone (jumătate din nevoile ţării). În 1911 este societate pe acţiuni, dar în 1916 este parţial distrusă ; Banca „Marmorosch – Blank o revitalizează.

De aici până la gară se amenajează o cale ferată ; în 1930 avea 175 de lucrători, iar la secţia de ambalaje 32 de muncitori.

În 1930 dispune de utilaje, cariere de piatră în Dobrogea, remorchere, şlepuri, depozite şi terenuri. Intră sub controlul capitalului belgian, cimentul de aici ajută la construcţia podului Cernavodă, a docurilor, fortificaţiilor sau alte construcţii din ţară.

Este naţionalizată în 1948, primind denumirea de „Stânca”.

În 1888, ing A.Saligny construieşte docurile ce ocupau 38,5 ha, silozurile (334 casete) – capacitate 25 mii tone, rezervoare pentrupetrol – 22,7 mc, centrala electrică şi bazinul pentru iernat cu 12 dane, adâncime – 12,2 m, folosind pentru prima dată betonul armat ; adâncimea în bazin este mare, permiţând intrarea navelor maritime, cheul are 7 km. lungime, prevăzut cu pereuri acostabile pentru 40 de dane, cu 15 km de cale ferată, tot aici se pune în funcţiune o centrală termoelectrică cu antracit, pentru iluminat.

VA URMA

Comentarii

comentarii