(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
BRĂILA DUPĂ ANUL 1900
Farmacişti în oraş erau : Anton Drumer, Sofocle Rasti Petsalis, Eduard L. Fabini, George Kauffmes, N. Negrescu sau Nicolae Jaja – popietar al farmaciei „Aurora Carpaţilor” de pe str. Regala nr. 73, deschisă în 1889. Vechea moştenire a farmaciei se află într-o încăpere la Farmacia nr. 23 de pe C. Călăraşilor
Cimentul fabricat la Brăila este prezentat la Expoziţia Internaţională – Paris, se înfiinţează Întreprinderea de morărit « P.T. Violattos & D. Valerianos. Primar este G. Demetrescu.
Pe 19 iunie 1900, tramvaiul circulă din piaţa Sf. Arhangheli – bariera Călăraşi – Parc – L. Sărat., 24 iunie se inaugurează prima cursă Barieră -Lacu Sărat, vagoanele se numeau trăsuri electrice.
Se termină zona docurilor şi a bazinului, inginerul Anghel Saligny folosind pentru prima dată betonul armat, adâncimea în bazin este mare, permiţând intrarea navelor maritime, dar terenul pentru fundaţiile construcţiilor era destul de moale. Cheul are 7 km. Lungime, prevăzut cu pereuri acostabile pentru 40 de dane, cu 15 km. de cale ferată
În zona magaziilor, străzile se numeau :Productelor, Mare, Magaziilor, Mărfurilor, Misitiilor sau Samsarilor – astăzi: Mercur, Ancorei, A.Saliogny, Zona Liberă sau Debarcaderului.
STRADA MISITIILOR – importantă la acea vreme, numită şi „aleea curtierilor de Bursă”, aici se stabileau preţurile la grâu, se verifica calitatea lui, se încheiau târgurile, intermediarii erau numai străini (italieni, olandezi, veneţieni sau germani), cu nume ca Lowenthal, Dreyfus sau Mendel.
În Piaţa portului aşteptau 2500 de căruţe, care să înceapă treaba, hamali supravegheaţi de vătafi.
Creierul portului era această stradă, aici se afla prosperitatea Brăilei ; zona începea cu băcănia lui Antipa, restaurantulele Carsianos,şi Gherasim Cutava, Societatea germană „Agromex”, clădirea lui Naum, Biroul de vămuiri Constantin Teologul, Biroul Petrică Cristescu.
La etaj : Societatea de navigaţie Kiriakide, în capătul străzii restaurantul Balaci Cutava, multe birouri printre care şi Cosac, Hilel, Niţescu etc.
Pe dreapta, la nr. 2 parter Cafeneaua Doriza, sus birourile Kiriakide tânărul, la nr. 4 Agenţia fluvială DDSG (Austria),MFTR (Ungaria), biroul casei de cereale anglo-balcanice ; la nr. 6 Casa de cereale Granimex, cafe Bura (proprietar NIc Miliarsis), cu oglinzi şi pluş roşu. La etaj, firma armatorului grec Andrei Draculis şi birourile fraţilor Portolos (cu case mari în oraş)
Urma misitul Nicolau, Iancu şi Ona Schwartz, Iancu Chelaidi, alte birouri, cafeneaua „Marea Britanie”, restaurantul Mendzasitanos, la etaj birourile Rudolf Sonino. Urma „Compania continentală” – societate belgiană, biroul de asigurări pentru mărfuri Jaqes Salmanovici, apoi ale societăţii maritime FrancescoBarta Graedel.
La capătul străzii depozite, se vorbea toate limbile.
Ştefan Zeletin spunea că „ la temelia edificiului României moderne stă prozaicul sac de grâu ”adică exportul de cereale pe calea apei, ce acoperea 95 % , din care la Brăila 45 %.
Şt. Hepites se ocupă de introducerea sistemului metric, de istoria meteorologiei şi astronomiei în România.
Gimnaziului clasic, i se atribuie numele Liceul „I. C. Massim” ( fost profesor la liceul Sf. Apostoli din Bucureşti ), director – I. Guliotti. Pe coridoarele liceului N. Bălcescu se introduce apa pe culoare şi la toalete, de la Bacău vine profesorul de l. engleză Ioan Botez (1872 – 1947).
VA URMA