(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
Anul 1903
Se termină şcoala greacă, construită din fondurile comunităţii greceşti şi a moşierului Violatos, pe str. Rubinelor nr.2
Apare „Revista de demografie” – condusă de I.G. Apostolescu, ce cuprinde noţiuni de igienă, prima de acest gen din ţară.
Ia fiinţă „Fabrica de cuie şi sârmă Fraţii Haritopol”.
Se naşte ILARIE VORONCA -poet româno-francez, cu o creaţie de 30 volume din care 20 de poezii. (decedat în 5 aprilie 1946 )
Pe 30 aprilie 1903, Primăria aprobă organizarea spectacolelor de cinema în sala Paradis
Farmacia „Minerva”, este luată în arendă de Mihail Pantely Stanciu care, alternativ cu Pompeiu Ciupercescu a fost şi farmacist la Farmacia Comunei
În 14 decembrie, se constituie „Cercul cultural al corpului didactic primar şi secundar”.
Se naşte Joseph M. Juran, nume ilustru al ştiinţei managementului, inginer şi savant
La 4 februarie 1904 se constituie, prin sentinţa comercială nr. 9 – construirea între Docuri şi Cazarma călăraşilor, Societatea industrială „Rizeria Română”- societate pe acţiuni de prelucrare a orezului, membri fondatori fiind : Barbu Ştirbei, Petre Bancotescu, C. Alessiu., C. Crăciun, comercianţi brăileni, Franz Bergauer – director al Societ de rizerie din Triest, Anton Deppe, Emil von Pustau. În 1916 este sechestrată de germani, în 1929 avea 56 de muncitori ( 36 bărbaţi şi 20 femei), în 1931 fabrica ocupa 15766 metri pătraţi, folosea generator cu aburi şi electric, orezul se importa din Italia, Egipt, livrându-se în toată ţara.
Pe motivul reducerii importului, în 1939 rizeria se reprofilează, modificându-şi instalaţiile, iar în 1941 lucra pentru armată, producea arpacaş şi matăre, cu 149 de angajaţi (135 români), numărul lor scăzând pe timpul războiului În 1947 devine Rizeria „Steaua Roşie”, funcţionând până în 1962, când devine Intreprinderea de morărit şi decorticat (Rizeria + moara N.Bălcescu)
VA URMA