(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
Pe 22 iulie 1905, de naşte în comuna Cioara – Radu Vodă, Valeriu Dinu. Urmează cursurile Şcolii primare nr. 6 Brăila, liceul N. Bălcescu ( 1924 ), Facultatea de Drept – Universitatea Bucureşti. Este inginer silvic la Oficiul de Studii al Casei Pădurarilor, apoi diplomat la Politehnică ( 1929 ), doctor în ştiinţe economice la Universitatea din Munchen, apoi doctorat în filozofie la Universitatea Giessen – Germania. Debutează publicistic în ziarul „Epoca”, este cofondator al revistei „Viaţa Forestieră” ( 1933 ). Debut literar în „Bilete de papagal”. Face călătorii de studii în Europa ( 1928 – 1978 ), „campion al ecologiei şi eminent om de ştiinţă”, desfăşoară o bogată activitate publicistică, a participat la diverse reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale, colaborează la reviste literare şi de specialitate, participă la tipărirea a peste o sută de lucrări scrise şi 16 volume.
În 1934, asistent, conferenţiar şi şef al Catedrei de Drept şi Legislaţie silvică la facultatea de Silvicultură. Profesor la Institutul de Exploatare şi Prelucrarea lemnului Bucureşti paralel şi inginer specialist în Ministerul Agriculturii – unde va fi secretar general ( 1940 ). Coautor al Legii de înfiinţare a Ministerului Gospodăririi Silvice ( 1947 ), consilier tehnic, inginer principal hidrotehnic în Comitetul de Stat al Apelor, de unde va ieşi la pensie. Cu activitatea sa ştiinţifică şi de cercetare în domeniul protecţiei mediului, va fi o prezenţă notabilă la congrese şi foruri europene.
Primeşte numeroase premii, autor al lucrărilor : „Curs de Drept şi Legislaţie silvică”, „pădurea, apa – mediul. înconjurător, influenţele complexe ale pădurii”, dar şi al cărţilor inedite : „Ipoteze ale pădurii în lirica românească”, „pădurea în proza românească” – adevărate documente ale pădurii şi codrului în literatura românească. Cuvântul „pădure”, a fost pentru V. Dinu leit-motivul vieţii sale. Scriitorul ecolog a întocmit o inedită statistică cu privire la impactul metaforic al codrului în lirica şi proza românească.
Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din 1995, Cetăţean de Onoare al Brăilei. Pe 2 aprilie 1997 moare în Bucureşti
–––––-
P. Istrati este arestat la Bucureşti, la o manifestaţie împotriva masacrelor ţariste.
În 14 martie, concertează Orchestra simfonică, condusă de L.H. Kern.
Primar era Cristodul Suliottis ( 1854 – 1908 ), jurist, publicist, traducător, şef al conservatorilor democraţi, deputat de multe ori. Autor a numeroase lucrări juridice, filozofice, politice şi literare, în limba română sau franceză, îşi ridică casă pe str. grădinni Publice, curtea fiind pe str. D. Bolintineanu
Pe 16 aprilie 1905, îşi încetează apariţia cea de-a şaptea serie a publicaţiei „Mesagerul de Brăila” ( primul număr – 1891 ).
Prin Înalt decret regal nr. 2454 din 28 aprilie, este numit în postul de medic comunal al oraşului, provizoriu, dl. dr. V. Demetrescu-Brăila, fost deputat timp de 15 ani, ministru al artelor şi cultelor, preşedinte al colegiului medicilor ( 1931 – 1940 ).
Se naşte Gheorghe Petrescu ( 13 sept. 1905 – 1965 ), seismolog, astronom, organizator al primelor 5 staţii seismice din ţară.
Pe 15 sept a fost dat în funcţiune ecleragiu electric de pe toate străzile oraşului, încep branşamentele pentru instituţii, întreprinderi şi particulari, funcţionau 800 de felinare cu gaz aerian.
Pe 9 octombrie apare publicaţia „Jos asasinii” – număr unic cu ocazia meetingului de protestare contra banditismelor greceşti din Macedonia.
VA URMA