joi, mai 16, 2024

Istoricul Brăilei – Episodul X

Important de Citit

BRĂILA LA 1785

În timpul războiului din 1787 – 1791, căpitanul austriac Johann von Vermatti, execută un plan al cetăţii

( aflat la Biblioteca Naţională din Viena ), în care oraşul Brăila avea 2.580 de case, cu 14.000 de locuitori.

Miezul cetăţii, înconjurat de zid de piatră, cu traseu patrulater, având câte un bastion de formă circulară la colţuri, în interior : magazii, cazarma ienicerilor, moscheea şi 3 fântâni. A doua incintă din zid, cu bastioane triunghiulare la colţuri, prevăzută cu şanţ şi având în faţa intrării o punte mobilă. Următoarea întăritură, pentagonală, formată din şanţ cu parapet de gard de nuiele, cu bastioane la colţuri. Avea două intrări – poarta principală cu punte mobilă şi poarta apei ( dinspre Ghecet ). A patra întăritură, şanţ cu parapet de pământ, sprijinit pe gard de nuiele şi pari, pornea din malul Dunării, înconjurând cetatea pe un traseu neregulat, prevăzută cu două porţi – Poarta Pandurului şi Poarta Apei. În anul 1772, când ruşii au ocupat cetatea au prelungit fortificaţia până la apa fluviului, deschizând a treia poartă – Poarta Galaţilor.

A cincia întăritură, departe de ultima, formată din şanţ lat de 20 metri şi val de pământ cu gard de nuiele, cu 7 bastioane rotunde. La limita exterioară erau marcate 3 porţi : Poarta Pandurului (spre Câmpia Munteniei), Poarta cea Mare ( sau Dracului ) spre Buzău şi Poarta Mică sau Măxineni ( spre Focşani ). Locuinţele orăşenilor se întindeau spre vest, dincolo de şanţ, unde nu era pericol de atac.

plan cetate

Cetatea este atacată din nou de ruşi, pe 4 mai 1791, din 1900 de oameni, doar câteva zeci s-au salvat.

După 1793, Alexandru Moruzzi – domn al Ţării Româneşti, obţine printr-un   prea strălucit şi slăvit hatişerif , aprobarea Porţii de a construi o flotilă.   Pentru organizarea ei, a dat aşa zisul Hrisov pentru corăbiile ţărei, ce sunt a umbla pe apa Dunărei, astfel că în anul 1794 se construiesc 5 corăbii mari şi 16 vase mici, anul următor se finalizează două canoniere ( unele din ele la atelierul din port).

Organizează o mică flotilă, compusă din bolozane, şăici, caice şi de toate vasele de pe apa Dunării, spre săvârşire înaltelor împărăteşti porunci.

Atelierul naval se măreşte, grâul continuă să plece către Poartă la bordul corăbiilor, dar în 25 martie 1796, nouă molimă de ciumă. Urmează o perioadă tumultoasă a oraşului, cu sute de evenimente, din care voi aminti doar pe cele importante şi descrise în documentele vremii.

După anul 1800, exista serviciu de poştă regulat spre Focşani, din cei 140 de cai, 60 sunt ai Brăilei, preţul Europei de est, la grâu, se stabileşte după „chila de Brăila”.

Armeanul Hugas Ingigian, în lucrarea „Geografia celor 4 părţi a lumei”, descrie că …turcii care se găseau la Brăila, cumpărau pentru trebuinţele lor o mulţime de vite. Anual se tăiau 40.000 de vite, mii de berbeci, operaţiune la care participau gelepii – crescătorii de vite, capanii – cei ce aprovizionau magaziile, saegii – cumpărătorii de turme, sureccii – ce strângeau vite pentru Stambul, cirezanii – supravegheau şi îngrăşau vitele, mai erau şi cazaclii – ce duceau vin, nuci sau prune uscate în ţara rusească – contra blănuri.

Paşa de Brăila, este învins de Aga din Rusciuk, în luptele dintre diverşi conducători dunăreni (1805).

În noiembrie 1806, la marginea oraşului, la limita nordică a aşezării Pisc, aproape de Dunăre se stabilesc 600 de cazaci sectanţi de rit vechi din Ucraina (ca supuşi ai Sultanului ), sub autoritatea otomană. ; ei s-au aflat din punct de vedere canonic sub jurisdicţia Mitropoliei Proilaviei.

braila gravura

Începe un nou război ruso – turc, Paşa din oraş pregăteşte oaste de 25.000 de oameni.

Anul 1809 – asediu rusesc, oraşul capitulează la 9 decembrie, cu dreptul pentru locuitori şi armata turcă de retragere din oraş ; pleacă doar turcii – 11.300 civili şi armata ( 1.100 cavalerişti, 4.100 infanterişti ), populaţia creştină rămânând pe loc, ruşii capturând 260 de tunuri cu muniţie .

Mesdjid-ul din preajma redutelor este transformat în biserică ortodoxă.

Generalul rus Langeron, aprecia că oraşul era „mare şi mai bine construit, se găseau case spaţioase şi agreabile vederii, satele din raia erau cele mai frumoase şi bogate, locuitorii erau însă clăcaşi”.

În martie 1810, pulberăria cetăţii ( ierbăria ) ia foc, din cauza neglijenţei a doi ofiţeri ruşi, o parte din fortificaţii explodează, mor 300 de oameni, numeroase pagube.

Aici va rămâne o hrubă boltită ( L = 54 m, l = 6,75 m, h = 4,75 m) ; galeriile aveau 12 km lungime, zidurile cetăţii erau pe linia viitoarelor străzi : Bastionului, Citadelei, Bateriei, Fortificaţiei, Cetăţuii şi Curtinei ( Nicolae Bălcescu, de azi ).

Războiul ruşilor continuă, la Brăila se pregătesc spitale pentru 5000 de răniţi, în timpul iernilor din anii 1810 -1812, unităţile ruseşti sunt cantonate aici.

cetatea-brailei-1826

VA URMA

Comentarii

comentarii

Articolul precedent
Articolul următor
- Reclame -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Reclame -

Ultimele Noutăți

Dialog între generații la Biblioteca Județeană

Joi, 16 mai 2024, de la ora 12, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila are un invitat deosebit, pe domnul...
- Reclame -

Mai Multe Articole

- Reclame -