În ianuarie 1918, sunt condamnaţi 38 de locuitori, în frunte cu C. Rosculeţ, P. Ionaşcu, E. Papanti, pentru adăpostirea militarilor români evadaţi. Germanii adună toate materialele neferoase din oraş, oale, vase, cupole de biserici, dărâmă monumente.
În luna februarie sunt aduşi în oraş 4 companii de prizonieri italieni, comandaţi de ofiţerul Guido Rasmo. Toţi erau bolnavi ( contaminaţi cu tifos şi holeră ) şi slăbiţi, dar urmau să fie trimişi la muncă, la consolidarea râului Siret. Sunt salvaţi de doctorul Nestorianu, care îi triază, îi tratează, îi salvează. După război, medicul este distins pe 1 ianuarie 1921 de Crucea Roşie Italiană cu „Medalia de bronz a meritului”.
Ia fiinţă la Bucureşti, Căminul studenţesc brăilean, primul din ţară cu destinaţie.
Pe 13 septembrie 1918, în port se scufundă un vas austriac cu minereu, ce loveşte o mină flotantă.
Germanii se pregătesc de plecare (24 octombrie), vor sosi Regimentul 10 vânători, Batalionul 3 din Regimentul 7 Artilerie, retragerea ocupanţilor în noiembrie, duce la o înviorare a activităţii portului
Se schimbă denumirea unor străzi. Începe să funcţioneze tipografia „Expresul”.
Pe 1 ianarie 1919 ia fiinţă periodicul „Sfatul muncii” – organ socialist, începe repararea liceului N. Bălcescu cu reluarea cursurile.
Ia fiinţă Şcoala normală de băieţi „Şt. O. Iosif” şi Şcoala de fete, Şcoala de ţesătorie de pe lângă Azilul de copii al Societăţii „Patronajul”, Liceul Comercial de Băieţi pe str. R.S. Campiniu nr. 4
Sandu Aldea, revenit din război, este ales membru al Academiei, apare ziarul „Dorobanţul”, G. Cavadia este preşedinte al Societăţii Filarmonice „Lyra”, iar Jean Andrian conduce Conservatorul de muzică, moare mama lui P. Istrati, Joiţa (21 aprilei 1919).
****
Se naşte (24 aprilie 1919) – Mihail C. Dragomirescu, viitorul poet MIHU DRAGOMIR, debutează în „Revista tineretului creştin”. În anul 1933 termină cursurile liceului N. Bălcescu, liceului comercial „P. Bancotescu” – timp în care debutează cu volumul „Gânduri prăfuite” – tipărit în Brăila. Înfiinţează revista „Flamuri”, urmează cursurile Academiei Comerciale Bucureşti, licenţa în 1948. Îşi schimbă stilul de scris cu tentă socialistă, poezia sa este de rezistenţă mai ales după 1960. Este responsabil cultural în Organizaţia Tineretului Progresist, apoi redactor la ziarul „Înainte” – Brăila, dar după doi ani lucrează la „Viaţa Românească”, până în 1954.
Redactor şef la revistele „Tânărul scriitor” şi „Luceafărul”, lucrând cu pasiune, ajutând mulţi tineri începători în jurnalism, din 1956 redactor şef la Centrul cinematografic Bucureşti.
Publică volume de versuri, cu tentă lirică şi romantică, peste 20 de volume cu poezii, printre care : „Gânduri prăfuite” – 1936,, „Războiul” – poem 1955, „Poveştile bălţii” – 1959. Colaborează la reviste „universul literar”, „Adonis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Cadran”, „Contemporanul”.
A fost şi prozator, scriind literatura ştiinţifico-fantastică, dar şi literatură pentru copii, face traduceri din marii poeţi europeni. Primeşte numeroase premii.
Poetul, traducătorul şi prozatorul M. Dragomir, moare pe 9 aprilie 1964, la Giurgiu
[the_ad id=”12306″]
****
Perpessicius este profesor la lic. „M. Nicoară” din Arad.
În septembrie apare „Muncitorul Brăilei” – scos de socialistul Nae Vasilescu.
Pe 20 octombrie funcţiona Liceul de fete (viitorul Gh. Murgoci ), pe 2 noiembrie Şcoala Comercială ( cl. V – XII ) din casele Suliotti ( Bolintineanu nr.. 20 ), are director pe prof. Ghe. Hill.
VA URMA
[the_ad id=”14977″]