AUREL M. BURICEA
[the_ad id=”12306″]
cu fata brazdata de lacrimi scriu
si nu mai e nimeni dintre cei dragi
toti s-au retras intr-un amurg tarziu
vad umbrele sangerand printre fragi
====
plange lumina oarba-n padure
apele se retrag spre izvoare
abia mai poate timpul sa-ndure
sufletele noastre calatoare
====
vin iubirile si stau la panda
bolnave de dor in agonie
vreau sa ma vindec prin poezie
====
dar toamna ma consuma flamanda
si musca rugina din cuvinte
si frunze negre cad pe morminte
AXIOME SACRE
ANTOLOGIA SONETULUI LUI AUREL BURICEA
VOLUM IN CURS DE APARITIE
[the_ad id=”14977″]