Anul 1923
Apare Tribuna porturilor – organ al muncitorilor manuali şi căruţaş, redactor Lazăr Malgaşu
Existau 15 ziare : Curierul, Cuvântul, Dunărea de Jos, Expresul, Gazeta meseriaşior, Mesagerul, Ecoul, Dreptatea portului etc., numeroase asociaţii culturale, sălile de teatru erau : Comunal –str. regală, Passalaqua – str. Galaţi, dirijorul Vintilă Voicu regrupează coriştii în Societatea corală „Armonica”. Pe 11 martie, Perpessicius îşi începe activitatea de critic literar. Virgil Bărbat, profesor şi decan al facultăţii de litere şi istorie Cluj, publică lucrări, ce vor fi trimise şi în oraşul său natal.
La 15 august, revista „europe” din Paris, publică „Kyra Kyralina”, prefaţată de Romain Rolland.
Începe costruirea palatului Agriculturii, cu o contribuţie materială a autorităţilor municipale
Localitatea Izlaz devine Brăiliţa, iar sectorul numit Vatra Veche ( de lângă Gară – şos. Focşani ), devine în luna aprilie comuna rurală Nedelcu Chercea.
Ia fiinţă Gimnaziul comercial de Fete, pe blv. Cuza nr. 273, se construieşte localul Şcolii generale nr. 6 pe str. Gării nr. 2, Şcolile primare comunale „Spiru Haret” – şoseaua Parcului nr. 2
Piatra de temelie a Palatului Agriculturii s-a pus la 15 iulie 1923, iar lucrarile au fost terminate in anul 1929, perioada in care in Braila se stabilea pretul cerealelor in Europa, la Bursa Agricola.
Ideea construirii unui palat al agriculturii in orasul Braila a apartinut prefectului Serban Raducanu, avand sprijinul ministrului agriculturii, Alexandru Constantinescu si a fost pusa in opera prin contributia baneasca a taranilor improprietariti.
Palatul Agriculturii a fost gandit ca program arhitectural complex, cu dominanta de reprezentare, care sa asigure spatii suficiente organizarii unui muzeu al agriculturii romanesti si, in special, al produselor baraganului brailean, un spatiu pentru intruniri si conferinte, dar mai ales sa uneasca, sub acelasi acoperis, toate institutiile din oras, subordonate Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
Constructia avea sa reflecte prin proportii, prin distributia spatiala si prin bogatia plasticii arhitecturale prestigiul de care se bucurau agricultura si activitatile institutiilor cu profil agrar din Braila.Palatul Agriculturii a fost construit intr-un frumos stil neoromanesc, la moda inca in primele decenii ale secolului al XX-lea. A ramas pana astazi un adevarat omagiu adus plugarului roman din Baragan, o cladire emblema a Brailei.
A starnit valva cu ceva timp in urma cautarii bustului realizatorului proiectului, ministrul liberal al agriculturii Alexandru Constantinescu. Acesta a fost daramat de pe soclu si, se pare, ca a fost lasat la locul “executiei”. Era firesc dat fiind originea burghezo-mosiereasca a ministrului, dar mai ales pentru ca fusese un vajnic exploatator al taranimii.
Florea Stanculescu, arhitectul Casei Centrale a Cooperatiei si Improprietaririi Satenilor, autorul proiectului, a ales solutia realizarii unui volum compact, cu parter si doua etaje, ridicate pe un subsol inalt, compus dintr-un corp principal si doua corpuri laterale. Planul simplu, cu spatii simetric distribuite functie de doua axe – unul transversal, avand ca reper holul de onoare, din care porneste, spre capetele cladirii, coridorul, formând celalalt ax, longitudinal – este exprimat pe fatada prin claritatea ordonarii plasticii arhitecturale si decorative, subordonate principiului simetriei.
In cadrul constructiei cladirii Palatul Agriculturii se intalnesc toate motivele caracteristice stilului neoromanesc: foisorul cu arcade semicirculare, loggia, pridvorul, panourile decorative in relief, acoperisul in patru ape, individualizat pentru fiecare corp al cladirii, hornurile inalte.
[the_ad id=”12306″]
[the_ad id=”12306″]
Pe 23 sept se naşte Demostene Ionescu. Urmează Şcoala primară şi Gimnaziu, cu mijloace materiale reduse, fiind orfan de tată. Reuşeştre să termine Şc. Tehnică şi Aerodinamică Superioară de Aviaţie din Mediaş ( 1935-42 ), ca şef de promoţie, loc ocupat şi la Şc. de ofiţeri mecanici de aviaţie ( 1942-44), în timpul căreia este trimis la berlin la Şc. Tehnică Superioară pentru specializare.
În 1944 este şef serviciu tehnic de escadrilă la Flota 3 Aviaţie-Vânătoare pe frontul de est, apoi în zona Transilvaniei, obţinând rezultate superioare. Primeşte decoraţia „Coroana României”, dând dovadă de inteligenţă tactică, dar şi curaj – retrăgând pe 25 aug Flotila de aviaţie din faţa Armatei Sovietice.
După război, urmează cursurile Institutului Politehnic Bucureşti, specialitatea – Motoare şi Avioane ( 1945 – 1952 ), din nou şef de promoţie ; doctoratul în ştiinţe tehnice îl obţine în 1959. Bun profesionist şi inventator, ajunge profesor la Academia Militară, cu gradul de general, fiind o somitate în domeniul aviaţiei, publicând numeroase manuale şi studii cu profil aviatic şi spaţial.
În 1975 este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Aerospaţiale Bucureşti, mergând des pentru documentări reciproce la instituţii din Bremen, Paris, Toulouse, Oxford, Bristol, contribuind la cooperările româno-iugoslave ( pentru avionul Yurom ) şi româno-engleze ( avion Bac 101 ), în calitate de şef delegaţie.
În 1978, ing. dr. D. Ionescu este ales membru al Academiei Române de Ştiinţe şi membru al Societăţii spaţiale din Toulouse, decorat de regina M. Britanii, cu medalia jubiliară pentru merite ştiinţifice. Participă la pregătirea primului astronaut român – D. Prunariu, lucrează cu academicianul Elien Carafoli la proiectul de avion BAC.
La vârsta de 50 de ani, se retrage din activitate datorită presiunilor politice – 1983, după ce a scris 18 volume de specialitate, putând sprijini în continuare aeronautica românească. A primit numeroase medalii şi ordine civile şi militare, în 1994 primind Diploma de onoare din partea Academiei Tehnice Militare, în 1995 Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial ( 45 de ani ).
La 76 de ani, pe 4 aprilie 1999, ambiţiosul „şef de promoţie” brăilean, generalul inginer doctor Demostene Ionescu părăseşte pe cei dragi. Numeroase mărturii, cărţi, decoraţii, uniforme se pot viziona la Muzeul oraşului Ianca şi Muzeul Aviaţiei Otopeni.
–––
Cu ocazia vizitei familiei regale, la indicaţia acesteia se reamenajează din nou Hipodromul, cu aportul important al ing. Nicolae Th. Faranga ( fost primar )
VA URMA
[the_ad id=”14977″]