(Imagini din arhiva personală PETRE MARAVELA)
1877
Căpitan al portului era G. Ceacâru
Apare gazeta de informaţii „Vestitorul”, la sala „Rally”, în prezenţa lui Vodă, dă reprezentaţie trupa Vlădiceanu – F. Tardini – Halepliu, iar sub presiunea oamenilor de muzică, Primăria înfiinţează o fanfară a oraşului. Pe 2 martie, Banca Brăila dă faliment, în aprilie, miroase a război , trupe otomane vin către malul dobrogean al Dunării, populaţia este îngrijorată de incursiunile trupelor otomane, Regimentul 2 dorobanți se pregăteşte, începe sosirea trupelor ruseşti..
După mobilizarea armatei, Brăila are o mare însemnătate strategică. Pe 14 aprilie se amplasează 4 baterii cu tunuri de câmp ruseşti ( înlocuite pe 26 apr. Cu 10 tunuri şi 4 mortiere ), iar pe Dunăre baraje de mine.
În oraş se află Regimentul 2 Dorobanţi, trupele ruseşti încep să sosească. Dunărea este blocată navigaţiei, judeţele limitrofe și I. Otoman sunt în stare de război. Primarul C. Djuvara, raporta că populaţia Brăilei este foarte închietată de eventualitatea unei incursiuni a trupelor neregulate otomane aşezate pe linia Dunări, cerând să se dispună a se trimite şi stabili în permanenţă putere armată, în proporţiune cu mărimea nevoii.
Marina Militară Otomană ( Osmanli Bahriyesi ), avea prin Flota de Dunăre ( Tuna Firkasi ), nave de război : 7 cuirasate, 4 canoniere, 6 nave de transport, 2 vase mari cu aburi, 10 şalupe, nave auxiliare, plus controlul operativ asupra navelor civile de stat şi particulare.
21 aprilie/ 3 mai şi pe 24 apr/ 6 mai – o canonieră militară turcească şi din două ceamuri acostate la Ghecet, turcii bombardează cu obuze malul stâng, câteva obuze lovesc consulatul austro-ungar, îi răspunde o baterie rusească.
Pe 14 apr. trupe din Corpul 11 de armată rus sosesc în oraş ( înlocuit pe 25 mai cu trupe din Corpul 14 Armată pe 6 mai, patru monitoare turceşti un nou bombardament, un obuz cade peste staţia CF, chiar înainte de sosirea marelui duce Nicolae.
Pe 9 iunie, la km 165 (Brăila-Galaţi), armata rusă amplasează un pod de vase, Brăila rămâne important centru pentru depozite, aprovizionare şi spitale, populaţia sprijină efortul de război cu animale, trăsuri, alimente.
Arhivă personală – MARAVELA PETRE Flotila Română, pune la dispoziţia ruşilor navele militare : Fulgerul, Ştefan cel Mare, România şi Rândunica, detaşând pe maiorul I. Murgescu, ca ataşat pe lângă comandamentul Flotilei ruse 22 iunie, trupele ruseşti forţează Dunărea printr-un pod de vase, în zona Brăila – Galaţi.
8 septembrie sunt organizate festivităţi pentru comemorarea eroilor căzuţi la reduta Griviţa, Primăria participă cu 30000 de lei pentru cumpărarea de armament pentru armată.
6 octombrie trece prin oraş, ţarul Alexandru. Apare ziarul „Liberalul cugetător”.
8 noiembrie are loc inaugurarea Şcolii profesionale de fete.
Brăila nu a fost ocolită de importantul eveniment, războiul ruso – turc, chiar a fost un punct strategic deosebit. Trupele celor două armate se îndreaptă către malul Dunării, căpitanul portului G.Cecâru, comunica pe 5/17 aprilie Ministerului de Externe, despre formarea taberelor la Măcin şi apariţia pe Dunăre a puternicelor cuirasate otomane. Ruşii încep amplasarea a 4 baterii cu tunuri şi baraje de mine pe fluviu, înlocuite apoi pe 26 aprilie/8 mai cu 10 tunuri şi 4 mortiere.
Bombardarea Brăilei
VA URMA