(arhivă personală – MARAVELA PETRE)
Starea de nelinişte a brăilenilor, s-a concretizat prin telegrama primarului C.Djuvara către Ministerul de Interne : populaţia este foarte încheietată …portul, ca însemnat magazin de cereale, este expus la prădări,..cer a se trimite putere armată în proporţiune cu mărimea nevoii.
Brăila este bombardată pe 21 şi 24 aprilie, aruncă în oraş bombe şi obuse, cari pricinuesc vătămare la mai multe edificii şi aduc spaime, rănire şi ucidere la populaţia inofensivă , bandele de cerchezi şi başbuzuci, debarcau noaptea pe malul românesc şi comiteau jafuri şi asasinate, furau sute de animale.
Se pun la dispoziţia ruşilor navele Flotilei : Romania, iahtul Ştefan cel Mare, canoniera Fulgerul, şalupa Rândunica, dar se închiriază şi nave particulare. Sunt încartiruiţi militari ruşi ai Diviziei 18 , s-a asigurat organizarea a 8 spitale provizorii, la Hanul Roşu era instalată poşta imperială rusă. S-au rechiziţionat : animale,grâne, alimente, materiale, căruţe cu cai, bani pentru cumpărarea de arme, îmbrăcăminte, articole sanitare toate sub controlul primarului C. Djuvara şi ajutorului R.S. Campiniu. Au mai participat cu bani şi ajutoare : elevii Gimnaziului, Comitetul de dame, circul japonez, Comunitatea israelită, Societatea de gimnastică Turnvere in persoane particulare : Maria Mărgăritescu, S.R. Petzalis, dr. Leon Steiner, D. Constantinescu, Angelica Luca Lambrinidi, Elena Bogdănescu.
Pe 19 aprilie, după ora 15, tunurile ruseşti reuşesc scufundarea canonierei cu irasate „Lufti-Djelil”.
Numit şi „Barabafta” …din Grădina Mare se vedea o imensă coloană de fum…din năprasnica Barabaftă nu se mai vedea deasupra apei decât vârful catargelor. În urma unui puternic bombardament rusesc, canoniera otomană „Luftu Celil” de 61 de metri, 2540 tone, cu 4 tunuri şi 140 de marinari este scufundată în faţa Brăilei.
Barajul de mine fluviale, amplasat pe 26 aprilie, mai sus de oraş, îndepărtează pericolul navelor turceşti.
Doar pe braţul Măcin, erau staţionate cele 3 nave puternice, care ieşeau noaptea la Dunăre, provocând.
Vremuri grele, începe războiul, toate mişcările sunt tot la malul Dunării, otomanii continuă bombardarea porturilor româneşti, portul Brăila în 24 martie, 28 aprilie, 3 şi 6 mai. Se execută fortificarea malului şi amenajarea redutelor pentru bateriile de artilerie ruseşti.
Pe 29 aprilie/11 mai, nave turceşti încearcă ieşirea de pe braţul Măcin, dar se retrag datorită focului bateriilor ruseşti amplasate în Brăila.
Şalupa torpiloare „Rândunica”, cu echipaj mixt (ruso-român, cu lt.cdor-ul I. Murgescu la bord), alături de alte 3 şalupe ruseşti, scufundă pe 14 mai, ora 2.30, pe braţul Măcin la km. 6– monitorul fluvial turc „Seyfi”.
Arhivă personală – MARAVELA PETRE
Arhivă personală – MARAVELA PETRE
Arhivă personală – MARAVELA PETRE
Se încep pregătirile pentru forţarea Dunării, mai jos de Brăila. Corpul 14 rus, comandat de generalul Zimmerman, după pregătirea materialelor. Pe 18 iunie, domnitorul Carol, inspectează podul, iar pe 25 iunie ţarul Alexandru asistă la trecerea în Dobrogea a Regimentului Borodino.
La proclamarea Independenţei, pe 9 mai, brăilenii au ieşit pe străzi şi au sărbătorit, telegrama adresată guvernului de către prefect spunea . Oraşul în picioare cu staguri, torţe şi muzici în cap, transportat de fericire…
Pe 2 iunie, prin O.Z. nr. 15 al cartierului general, mr. I. Murgescu este citat pa armată.
În noaptea de 9-10 iunie, între Galaţi şi Brăila pe podul de vase , armata rusă trece în Dobrogea, eliberând localităţile, pe 22 iunie se face o trecere de diversiune pentru a masca trecerea de la Zimnicea, a doua zi trupele ruseşti ocupă Măcinul, Brăila ieşind din linia frontului, rămânând centru de aprovizionare şi medical.
La Războiul de Independenţă Brăila a paricipat cu : alimente ,produse agricole, 354 oi, 459 vite, 342cai, 96 căruţe cu cai, trăsuri, îmbrăcăminte, articole sanitare, asociaţii, persoane particulare societăţi oferă tot ce au pentru sprijinirea armatei române.
Pe 8 septembrie au loc festivităţi pentru comemorarea eroilor căzuţi la asaltul redutei „Griviţa”.
Încartiruirea Armatei ruse în oraş a necesitat eforturi mari, peste 2000 de militari, 1745 cai, 8 spitale de campanie.
Ostaşii brăileni au făcut parte din Regimentul 9 dorobanţi, reg 5 călăraşi, dar şi în Reg 2,5, 7, 8, 11. În oraş activa legiunea X a Gărzii civile, comandate de D.Mărgăritescu.
Printre eroi au fost : serg Vasile Stoica, mr. Grigore Kandoca, cpt. Panait Ionescu, lt. Dimitrie Rădescu, sldt. Parpală Constantin. Au căzut eroic : Negrescu AlexandruGheorghe Dumitru, Epingea Constantin.
Brăileni ce au fost decoraţi : cpt. M.Drăghicescu, col. dr. Androcle Fotino, cpt. Virgiliu Hepites, lt. Ş.Hepites, lt. C.Dimitrescu, mr.dr. Atanasiu Demosten, Mina Minovici.
VA URMA