Comitetul bulgar din oraş, organizează cete de revoluţionari, care trimeteau bani şi arme în sudul Dunării.
În anul 1868, apare societatea de asigurări „Progresul”, ia fiinţă a doua tipografie bulgărească „H D. Panicikov”, în ziarul „Cuvîntul emigranţilor bulgari” apărut în 10 iunie 1871, publică poetul revoluţionar Hristo Botev sub pseudonimul D. Ceavadar, după care devine director la „Aurora Dunării” (moare la 29 de ani, în 19 mai 1876, în sudul Dunării luptând în zona Vraţa).
Se naşte Arthur Garguromin Verona, pictor de renume, atras de peisajele din zona portului, se înfiinţează Şcoala nr. 3 de băieţi, la intrarea în Parcul Monument se amenajează un poligon pentru trageri la ţinte, începe construirea căii ferate Galaţi – Bucureşti.
Se înfiinţează Curtea cu Juraţi ( pe 16 iulie ), juraţii erau numiţi de prefect odată la 3 ani ; se judecau : delicte politice, crime, scandaluri de presă. Era formată din 3 judecători şi 12 juraţi dintre cetăţenii judeţului, aleşi după criterii precise. Primar este colonelul de marină Constantin Petrescu iar prefect – dl. Dertman.
Este înfiinţată filiala „Societăţii române de arme, gimnastică şi dare la semn”, se organizează concurs de tragere la ţintă lângă Parc ( pe 27 iulie ), participă 24 de concurenţi, fanfara Gărzii naţionale cântă pentru câştigător – Tache Djuvara. Are loc o mare grevă a muncitorilor.
Pe 23 octombrie 1868, se naşte Nicolae Minovici, al treilea băiat al familiei. Urmează cursurile Şcolii primare nr. 1, Gimnaziului, ale liceului „Sf. Sava” din capitală (1891), studii medicale, obţinând în 1898, doctoratul cu tema : „Tatuajele în România”. Studii ştiinţifice la Berlin, Paris, asistent şi conferenţiar la catedra de medicină legală a Facultăţii de medicină. În 1902 este medic legist la Parchetul Tribunalului Ilfov, apoi subdirector al Institutului Medico-Legal (1902-1919). Se implică în Asistenţa socială, muncind şi ajutând tinerele mame la Azilul de noapte.
Fondator al primelor ambulanţe, al Salvării din Bucureşti (1906), organizator al Spitalului de Urgenţă (1924), fondator al Muzeului de Artă Populară, profesor de medicină legală la Facultatea de Medicină din Cluj (1919-32) şi la cea din Bucureşti (1932-38). Din anul 1935, este membru al Academiei de medicină Bucureşti, membru al societăţilor de antropologie din Franţa, Berlin, al Societăţii Internaţionale de Antropologie, al Societăţii de Medicină Legală din Franţa.
În 1937 este preşedinte al Colegiului medicilor din România, fondator şi director al „Revistei de medicină legală” (1936-40). Scrie importante lucrări legate de epilepsie, spânzurare, autopsie, medicină legală sau responsabilitate medicală. Moare în Bucureşti, pe 8 iunie 1941
–––
Nemulţumiţi de condiţiile de muncă, hamalii din port încep „rebeliunea”, ciurarii ( cei care treceau cerealele prin ciur) şi secărenii ( cărătorii cu sacul ), refuză să mai lucreze timp de 5 zile, „printre instigatori se afla şi Ghe. Dima de pe str. Romană, care a îndemnat muncitorii să arunce cu pietre în poliţişti”.
Profesorul Frolle Giovani, de la Liceul Real, publică manualul „Elemente de gramatică italiană, lecturi şi traducţiuni”, iar profesorul Eliodor Butoianu, manualul „Geografia fizică şi matematică” ; se înfiinţează Societatea anonimă de asigurări „Progresul”
În iulie 1869, încep lucrările la gara oraşului, hotarul oraşului se mută pe strada Dorobanţi ; ia fiinţă o societate culturală, formată din industriaşi, comercianţi şi intelectuali, prezident – A.Borghetti, având ca obiectiv înfiinţarea unui teatru permanent.
La 15 iunie începe construcţia unui Teatru de vară în Grădina Publică, pe 5 iulie, începe construirea Gării, iluminatul public se asigura cu gaz aerian, existau 350 de felinare.
Ia fiinţă Curtea de Juraţi, formată din 3 juraţi şi o comisie din 12 cetăţeni, se constituie Societatea Literară Bulgară (26 septembrie), baza viitoarei Academii bulgare.
În 1870, apar două noi ziare „Danubiul” şi „Brăila jurnalu”, cetăţeanul Cernătescu, îşi amenajează la Lacu sărat o baracă şi o troacă pentru îmbăiat şi pentru tratarea reumatismului.
Ia fiinţă societatea de asigurări a transporturilor de produse agricole pe Dunăre „Romania”, se construieşte Banca Agricolă, pe str Danubiului nr. 8 ( azi Direcţia de poştă ).
Începe formarea satului Lacu Sărat, împroprietăriţii cu 5 ha.de pământ sunt căruţaşii şi plugarii din Izlaz.
Pe baza unui plan prestabilit se extinde oraşul Brăila, se repartizează loturile până la noua limită, formată de o şosea – str. Laterală, dublată de şanţ.
Noua arteră descrie un poligon, din str. Raionului până la noul şanţ au fost proiectate 4 inele – legate transversal, prin străzi radiale secundare şi comunicând cu centrul prin străzile principale. Spaţiul este structurat de pieţele : Concordiei, Luminei, Poporului, Speranţei, Nordului şi la malul Dunării : Fortunei şi Carantine. Această dispunere radială a îndeplinit cerinţele circulaţiei în interiorul oraşului şi comunicarea rapidă cu exteriorul, primarul oraşului este G. Ceacâru.
Pe str. Galaţi nr. 2 va funcţiona Farmacia Hepites, pe 25 august se introduce învăţământul obligatoriu pentru clasele I-IV ( pentru fiecare zi lipsă, amenda era 20 de parale ).
Propietarul P.M. Pestemalgioglu înfiinţează tipografiile : „Triangulu” (Triginom) şi „Dacia” la Hotelul Rally, în luna decembrie trenurile merg deja la Bucureşti (provizoriu).
VA URMA