PE DRUMUL CRUCII
nu mai sunt dropii campia-i pustie
au disparut si cei care le-au ucis
setea si foamea cruce de cerc deschis
aici au vanat in drum spre vecie
steaua diminetii stinsa-n amintire
pe valea zapezii negre ma poarta
fie-mi mie sa trec de Marea Poarta
ursit in camasa albastra de mire
din agonia lumii sa ies cu har
iarta-mi , Doamne , pacatul originar
si nu ma judeca pentru iubire
unde nu este suspin si durere
doar liniste si vesnica tacere
zideste-mi inima-n alba gandire
VAMA DIN ROD / Editura Danubiu 2007