După reînfiinţarea judeţului (1968 ), zona portului devine sufletul Brăilei : cele peste 1200 de nave ce descărcau şi încărcau anual, bacul şi vaporaşul „Zizin” treceau maşinile şi călătorii spre malul dobrogean, la Gara fluvială era mare aglomeraţie, la cele 4 pontoane pasagerele moderne aveau traseele : Tulcea, braţele Măcin şi Vâlciu, Hârşova ; faleza şi plaja de peste Dunăre era locul preferat al brăilenilor.
Iată căteva cifre din top privind prezenţa navelor şi tonajul în tone :
1933 – nave fluviale intrate – 5586 / 3,62 mil. , nave maritime – 448 / 1,2 mil.
1936 – nave fluviale intrate – 5810 / 3,5 mil tone, nave maritime – 476 / 1,1 mil. tone ( import – 71.000 t / export 87.000 t )
1948 – nave flv. intrate – 1876 / 670.000 t, nave maritime – 16 / 10.000
1952 – nave flv. intrate – 6020 / 2,3 mil. t, nave maritime – 25 / 20.000
1960 – nave flv intrate – 10.000 / 2, 9 t, nave maritime – 205 / 209.000
1972 – nave flv intarte – 12.315 / 3,5 mil., nave maritime – 310 / 315.000 t
După îndiguirea Insulei Mari, s-au creat 12 ferme piscicole în lacurile naturale din zona Dunării.
Pasagerii putea circula spre Sulia, Măcin-Pacineaga, Măraşi-Vadu Oii, Oltina-Giurgeni-Cernavoda-Rasova, spre Tulcea-Sf. Gheorghe, Tulcea-Periprava, cu modernele nave : Mirceşti, Vrancea, Istria, Moldova sau Muntenia.
În anul 1973, pe un zid al Gării Fluviale se amplasează o placă în amintirea evenimentelor petrecute în aprilie 1848, când revoluţionari moldoveni, printre care şi A.I. Cuza, arestaţi sub escortă, au reuşit să fugă cu sprijinul populaţiei portului. Viitorul domnito s-a refugiat în biroul vice-consulului britanic St. Vincet Lloyd, în zori, ascuns într-o saca ajunge la bordul vasului austriac „Frantz” cu paşaport austriac.
La cheul portului se înlocuiesc babalele.
Se inaugurează baza sportivă „Marina”(anul 1976), Liceul sportiv primeşte în dotare N.Ş. „Ovidiu” (1983), Ş.N. lansează traulerul „Postăvarul” de 5200 tdw (1984), primul tanc de ulei vegetal – 4400 tdw (1986), traulerul „Rarău” sau remorcherul „Hercules” de 6600 C.P. (1988).
Pe str. Împăratul Traian, jos pe stânga, după dărâmarea unor clădiri ( inclusiv din strada Misitiilor ) se ridică în anii 80 – clădirea Navlomar cu 6 etaje. Era vremea când Brăila avea ce exporta şi când se navloseau cele peste 20 de nave ancorate în permanenţă.
Privatizarea MEBO (1992) duce la faliment, clădirea fiind cumpărată de un investitor turc, care înfiinţează o mică fabrică de confecţii „Solo Textil”. În prezent cam bate vântul.
Pe lângă navele grănicereşti staţionate mai tot timpul la km.169, în 1980 Brigada Fluvială de la Tulcea îşi mută navele militare pe braţul Arapu, loc ce devine Portul militar – dotat cu toate mijloacele tehnice şi logistice. Aici vor staţiona : vedetele blindate, Atelierul plutitor, navele auxiliare, monitoarele ( din 1993), vedetele dragoare şi blindatele mari (din anul 2000).
VA URMA