AUREL M. BURICEA
–SINGURATATEA – PLANGE – PRIN – SATE –
printre lupi melancolici frumosi eram
totul se petrecea ca-ntr-un basm uitat
si cerul luceste-n tarani ca un ram
cand singuratatea plange-ntr-un sat
–- –-
nimeni nu poate intelege padurea uitata
e ca si cum tristetea are o sora vitrega
care rataceste in lanuri de grau , o fata
blestemata sa fie in lume numai intriga
–- –-
noaptea coboara-n verbe atat de tacuta
panza de paianjen este orice gand
in care sunt pofte ascunse-n cucuta
si orice cuvant e un fluture plapand
POEME DE DRAGOSTE
Editura PORTO FRANCO 1990