AUREL M. BURICEA
– M O N O L O G –
–- –-
Cat ma mai faci sa sufar suflete al meu
n-ai obosit prin veacuri sa tot umbli mereu
sa plang pentru trecutul niciodata visat
sa-mi visez viitorul ca sa uit de sat
–- –-
o,dar opreste-te odata din timp hoinar
ia-mi noptile pline de venin si amar
lasa-mi secunda viscolita de doruri
pentru tine pastreaza glorii si onoruri
–- –
mie insumi reda-mi iar cu patima
legat de zbor prin iubire si lacrima
fie tineretea stapana peste acest imperiu
masura lucrurilor , cuvantul ,ultimul criteriu
–- –-
hai,suflete al meu opreste oarba calatorie
lasa-ma o singura data sa beau vesnicie
si-n paharul golit de cer si de stele
sa-mi vad cum intineresc iubirile mele
–- –-
in loc de unghii muguri sa-mi creasca
cand pipai noaptea, nimicul sa se faca iasca
tacerea din arbori sa rada in negre ninsori
in loc de ochi fa-mi doua lacrimi de sori
–- –
ia-mi somnul si visele doar zilele da-mi-le
si nu ma mai vinde in toate vamile
mi-e trupul obosit de umblet fara satiu
fa-ma sa uit odata setea de spatiu
19 august 1989
POEME – DE – DRAGOSTE
Editura PORTO FRANCO 1990