În prima etapă a activităţii, până în anul 1932 Pandele Stănescu a fost asociatul lui Teodor Manea. Asocierea a fost primită de Pandele 
Stănescu dar de nuntă la căsătoria lui din 1914 cu una dintre surorile lui Teodor Manea, Cortessa. Deci cei doi mari librari erau fraţi (Fig.1).
Librăria lor a funcţionat sub denumirea de Librăria Manea & Stănescu apoi La Cartea de Aur/Manea şi Stănescu.
Din 1932 şi până la încetarea activităţii, curmată de „naţionalizarea principatelor mijloace de producţie”, Pandele Stănescu a avut propria librărie , denumită UNIVERSALA, pe Strada Regală, la 
intersecţia cu Strada Sfântul Petru. Aici a funcţionat în primii doi-trei ani (Fig 2) , apoi s-a mutat la întretăierea străzii Regale cu Bulevardul Cuza (Fig.3), cu perspectiva spre ambele artere (Fig.4).
O parte din reclamele de pe faţadele librăriei şi firmele magazinelor învecinate, pot fi uşor citite. Surprindem un moment interesant din viaţa cinematografului TRAIANON a cărui sală de producţie se afla deasupra LIBRARIEI UNIVERSALA: reclama filmului „Greta Garbo în VĂLUL PICTAT”! În primul sediu am descifrat reclamele: ARTICOLE 
MUZICALE/ DEPOZIT DE HÂRTIE ; JURNALE DE MODE, JUCĂRII pentru copii/ Articole ŞCOLARE/ GENŢI şi SERVIETE din PIELE; CĂRŢI ŞCOLARE, de LITERATURĂ şi REVISTE/ FURNITURI pentru BIROURI, AICI! şi în vecinătatea librăriei: HOTEL TRAIAN; ÎNCĂLŢĂMINTE- FLIT TOX şi conturul acoperişului THEATRULUI RALLY.
În al doilea sediu constatăm că în librării se Execută lucrări TOPOGRAFICE şi ŞTAMPILE din METAL şi CAUCIUC; aflăm numărul de imobil pe Strada Regală pictat pe geamul de deasupra uşii de intrare în librărie: 57, dar şi profilul magazinelor alăturate: FRIZERIA UNIVERSALĂ, SALON de FRIZERIE SPECIAL DE TUNSORI DE DAME; GRĂNICERUL, CEAPRAZĂRIE MILITARĂ, SEPCĂRIE ŞI PĂLPRII; ÎNCĂLŢĂMINTE; GALANTERIE, PĂLĂRII; UNICON; HALA DE BERE R.H. MULLER precum şi, din nou afişul înrămat cu Greta Garbo în VĂLUL PICTAT.
„Evenimentul” din 12 martie 1935, anunţa că filmul va rula în perioada 19-31 martie la CINEMA TRAIANON, informaţie deosebit de interesantă. Acesta este intervalul sigur de realizare a fotografiilor celor două cărţi poştale ilustrate ce poartă pe verso inscripţiile 81-1935 şi 82-1935, însoţite de „Ilustr. Gherla”, care denotă că Pandele Stănescu era, de fapt, un editor, un particular fără tangenţă cu editarea reală a pieselor „proprii”. El efectua o desfacere a cărţilor poştale ilustrate comandate şi plătite către editorul propriu-zis, adică „Ilustraţia Gherla”.
Unul dintre nepoţi, Anghel, fiul lui Teodor Manea, trecut şi el în lumea drepţilot în anul 2004, cu care am purtat o lungă corespondenţă, a citit pe crucea mormântului ultima informaţie pe care o mai cunoştea despre unchiul său Pandele Stănescu, 1882-1966.
„Magazin de filaterie, cartofilie şi numismatică”, Constanţa, nr.90-91, 1997
Sursa: Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre, Valeriu Avramescu