Articole - Pagina 194 din 225

Odinioară pe strada Victoriei

Istorie

Cristiana Dediu

-

aprilie 7, 2015

Strada Victoriei, altă dată numită Sf. Gheorghe şi Gării, iar astăzi Eremia Grigorescu, începe de la Gară şi se termină la intersecţia cu Bulevardul Cuza, exact în faţa porţii de intrare în curtea Liceului „Nicolae Bălcescu”, azi Colegiul Naţional cu acelaşi nume.

Fig. 1 Brăila – Calea Victoriei Editura Librăriei N.D. Chrissoverghis, Brăila

Strada Victoriei de odinioară poate fi redată în integralitatea ei cu ajutorul imaginilor a două ilustrate: perspectiva segmentului de stradă de la Gară până la Biserică (Fig. 1) şi perspectiva segmentului de stradă de la Liceu până la Biserică.

Fig. 2 Salutare din Brăila – Strada Dobrogei, Strada Victoria, Editura Librăriei G. Halikias, Brăila

Privirile tânărului trecător de astăzi nu mai întâlnesc nimic din ceea ce a fost odată în afară de cele trei repere, singurele cu ajutorul cărora mai poate recunoaşte strada. Surprinderea este cu atât mai neaşteptată cu cât privitorul va constata existenţa unui traseu de tramvaie, CENTRU-GARĂ, ocolind Biserica la dus (Fig. 3) şi la întors (Fig. 4) şirul de prăvălii şi băcănii de pe ambele laturi, o fântână cu apă, croitorii, simigerii, frizerii, debite de tutun, tinichigerii, bodegi, cofetării cu sarailii, limonadă, bragă, zahăr de candel, halviţă, halva turcească, trigoane şi îngheţată cu fistic, delicatese amăgitoare.

Fig. 3 Brăila – Strada Victoriei, Editura Librăria Manea & Stănescu Brăila

Fig. 4 Brăila – Strada Victoriei Editura Horovitz 16 Str. Doamnei, Bucureşti, 191

Cine îşi mai aminteşte de impunătoarea Moară Românească (fosta Herdan) de la intersecţia cu strada Roşiori, dispărută din temelie într-un incendiu ce a mocnit apoi săptămâni întregi, de librăria Grănicerul, băcănia La Cuptorul de Aur sau Debit Special de Tutun a cărui uşă a scârţâit înadins cel puţin zece ani, s-o audă Moş Costache pentru ca să apară de după perdea.

Fig. 5 Vederi din Brăila – Biserica Sft. Gheorghe Nr. 2a – 1928 Ilustraţia Gherla

Un crâmpei de viaţă trecută, din peisajul căreia surprindem pe această stradă pustie, fără nici un trecător, doar tramvaiul şi carul cu boi, în faptul unei dimineţi (Fig.1). Iată şi ceasul Bisericii „Sfântul Gheorghe” care, culmea! Într-adevăr mergea. Atenta observare a ilustratelor cu imaginea Bisericii (Fig. 5, 6) atestă că obţinerea celor 2 clişee s-a produs la un interval de 4 minute unul faţă de celălalt, la ora 15:30 minute (Fig. 5) respectiv la 15:34 minute (Fig.6), timp în care fotograful s-a îndepărtat puţin, prilejuind persoanelor aflate în fotografie să-şi schimbe locurile parcurgand câţiva paşi spre a ocupa poziţii cât mai bune faţă de obiectivul fotoaparatului.

Fig. 6 Vederi din Brăila – Biserica Sft. Gheorghe Nr. 3a 1928 Ilustraţia Gherla

„Magazinul de filatelie, cartofilie şi numismatică” Constanţa, nr. 7 (67), 2000

Sursa : „Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre” de Valeriu Avramescu, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2013

Tradiţii şi obiceiuri pascale uitate

Blog
Diverse

Cristiana Lipan

-

aprilie 7, 2015

0

Sărbătorile pascale de altă dată purtau o semnificaţie deosebită pentru creştini, aveau un element de sfinţenie şi sacralitate dat de tradiţiile şi obiceiurile care în zilele noastre au fost înlocuite cu alte activităţi (grătare, plimbări, cluburi, restaurante, ouă de ciocolată, etc.).

Pregătirea pentru Paşte presupunea o serie de evenimente stricte, repetate în totalitate an de an. Astfel că fiecare familie în apropierea sărbătorii văruia şi vopsea interiorul, exteriorul casei, se făcea curăţenie generală iar fiecare membru al familiei trebuia să îşi cumpere haine noi pe care să le poarte în noaptea învierii.

Sărbătoarea Învierii marca renaşterea umanităţii pentru care oamenii se pregăteau prin purificare fizică şi spirituală reprezentată de post-obicei care se pierde tot mai mult cu fiecare an.

Săptămâna dinaintea Paştelui numită Săptămâna Luminată reprezenta o însumare a patimilor lui Hristos pe care oamenii le resimţeau prin post aspru şi rugăciune.

Tradiţii şi mituri

Din primul ou ciocnit de Paşte ar fi trebuit să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna.
O altă vorbă veche din bătrâni spune că dacă ai ciocnit un ou cu două gălnebuşuri, în ziua de Paşte, te vei căsători cât de curând.
În mai multe localităţi, în prima zi de paşte oamenii se spală pe faţă cu apă ce a fost pusă într-un vas cu flori aduse de la biserică, un ban şi un ou roşu. Iar explicaţia este ca să fii roşu în obraji precum oul, bogaţi şi sănătoşi.
În alte zone se spune că oul celui care nu se sparge va muri înaintea celuilalt cu care a ciocnit.
Oul de Paşte trebuie mâncat iar cojile aruncate neaparat pe drum.
O altă tradiţie spune că fetele din sat merg în noaptea Învierii şi spală clopotul cu apă neîncepută cu care dimineaţa se spală pe faţă pentru a fi mai frumoase şi dorite de flăcăii din sat.
Cei care aduc lumina acasă în noaptea de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda casei în semn de prosperitate a gospodăriei.

Astăzi Paştele s-a transformat tot mai mult în iepuraşi, miei şi ouă de ciocolată care îi bucură pe copii dar aceştia pierd valorile româneşti regăsite în vechile tradiţii şi obiceiuri ce se mai respectă încă foarte puţin în mediul rural.

Învaţă cum să faci altfel de ouă de Paşte !

Cristiana Dediu

-

aprilie 7, 2015

0

Învaţă cum să faci altfel de ouă de Paşte !

Paştele este unul din cele mai potrivite momente de a fi împreună cu familia, de a prepara reţete delicioase şi de a decora ouă în culori şi modele cât mai diferite. Noi venim cu propuneri cât mai noi care ajută la reinventarea reţetelor pentru ouă şi care îi înveseleşte pe cei mici în primul rând. Procesul este foarte simplu şi video-ul ataşat destul de sugestiv.

Pentru mămicile aventuroase şi gospodine aveţi mai jos o listă cu tot ceea ce trebuie pentru a reinventa ouăle de Paşte !

Ingrediente :

– 6 ouă fierte tari

– 2 linguri maioneză

– 2 linguriţe muştar galben

– un praf de sare

– 1 morcov tăiat julienne

– 12 boabe de piper negru, sau de preferat să le înlocuiţi cu bucăţi mici de măsline negre

Acum urmăreşte video pentru a vedea paşii ce trebuiesc îndepliniţi :

Ce părere ai ?

Bancul zilei – 06 Aprilie

Bancuri

Cristiana Dediu

-

aprilie 6, 2015

0

Eugen Bădălan

Cristiana Dediu

-

aprilie 6, 2015

0

„…Aproape în fiecare zi, cel puţin un gând de-al meu se îndreaptă către Brăila…pentru că este locul naşterii mele, pentru că este locul, în care am trăit o bună bucată de timp…, este locul, unde doresc să mă întorc, când voi trece în rezervă… „– se confesa generalul locotenent doctor Eugen Bădălan, fiu al Brăilei, născut la 30 decembrie 1951 la Silistraru.

După studii primare în comuna natală şi liceale la Brăila, se înscrie la Şcoala Militară de ofiţeri activi de Infanterie Nicolae Bălcescu, se perfecţionează la Academia de Înalte Studii Militare, secţia Arme înrudite, promoţia 1980, urmează Cursul post academic superior în 1993 şi cursurile Colegiului Naţional de Apărare, în 2000 iar în final, ca urmare a preocupărilor sale de formator şi teoretician în arta şi ştiinţa militară, obţine titlul de Doctor în Ştiinţe Militare.
În plan profesional, Eugen Bădălan a parcurs, in tempo di marcio, toate treptele carierei militare, cu funcţii de comandă, cu responsabilităţi şi poziţii importante. Este comandant de pluton şi locţiitor comandant de companie la Regimentul 301 Mecanizat, între 1973 – 1977; locţiitor comandant de batalion, între 1977 – 1983; şef de stat major la Divizia 11 Mecanizate… Revine la Brăila, ca şef de stat major şi apoi comandant al Diviziei 67 Mecanizate, din 1990; iar din 1994, preia comanda Corpului 8 Armată G-ral Eremia Grigorescu în Garnizoana Brăila
În 1977 Eugen Bădălan devine prim – locţiitor al Şefului Major al Forţelor Terestre, între 2000 – 2004. La 25 octombrie 2004, de Ziua Armatei, general-locotenent dr. Eugen Bădălan este numit de Preşedintele Ion Iliescu, în cea mai înaltă funcţie militară a statului român, ca Şef Major General.
Succesul în planul carierei militare este dublat de palmaresul ştiinţific de specialitate: zeci de articole, recenzii şi referate publicate în reviste de profil şi cele 12 cărţi de autor sau coautor.
Lucrări de autor
– Securitatea națională și unele structuri militare românești la cumpăna dintre milenii (2000)
– Trecătorile Carpaților Orientali. Analiză geografico-militară (2001)
– Securitatea României. Actualitate și perspectivă (2002)
– Tratat de tactică militară. Forțele Terestre – 2 vol (2003)
Lucrări la care este coautor
– Concepte strategice și operative de actualitate
– Instantanee manageriale
– Cronologia Primului Război Mondial. 1914-1919
– Acțiunile militare altele decât războiul
– Forțe și tendințe în mediul de securitate european (2005) – Premiul – „Mareșal Constantin Prezan”
– Asimetria și diosincrasia în acțiunile militare
– Eseu despre arta strategică (Ed. Militară, București, 2005)
Ca o încununare a prestaţiei sale ştiinţifice în domeniul artei şi ştiinţei militare, generalul locotenent doctor Eugen Bădălan a fost admis, în 2002, ca membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă dar activa, încă din 1999 ca membru corespondent al Secţiei Militare al înaltei instituţii.
Generalul Eugen Bădălan a desfășurat o bogată activitate științifică, fiind autorul a numeroase articole și lucrări publicate în reviste de specialitate. De asemenea, a susținut o serie de comunicări în cadrul unor sesiuni, simpozioane sau conferințe. Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Fundației Colegiului Național de Apărare.
Începând din anul 2004 este conferențiar universitar la Colegiul Național de Apărare.
El vorbește limbile engleză (bine), franceză (bine) și rusă (satisfăcător). Este căsătorit și are trei copii.
În decursul carierei sale militare, generalul Eugen Bădălan a primit mai multe distincții cum ar fi:
– Premiul „General Ion Sichitiu” al revistei Gândirea Militară (2000) – pentru lucrarea „Securitatea Natională și unele structuri militare românești la cumpăna dintre milenii”;
– Premiul „General Ștefan Fălcoianu” al revistei Gândirea Militară (2001) – pentru lucrarea „Trecătorile din Carpații Orientali – analiză geograficomilitară”;
– Premiul „Mareșal Alexandru Averescu” al revistei Gândirea Militară (2003) – pentru lucrarea „Tratat de Tactică Militară. Forțele Terestre”;
– Diploma de excelență a Academiei Oamenilor de Știință din România (2001);
– Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a (1978) și clasa I (1984)
– Ordinul „Meritul Militar” clasa a III-a (1989), clasa a II-a (1993) și clasa I (1998);
– Ordinul Național „Serviciul Credincios” în gradul de Mare Cruce (2000)
Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Nr. 180 din 28 noiembrie 2002, generalul – locotenent doctor Eugen Bădălan, a fost declarat Cetăţean de Onoare al Brăilei.

Sursa: „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei” Dumitru Anghel

Uimitoarele monumente ale unor imperii apuse

Blog
Diverse

Cristiana Lipan

-

aprilie 6, 2015

0

Uimitoarele monumente ale unor imperii apuse

Popoarele antice au depus eforturi uriaşe pentru a transforma peisajul după dorinţa lor.

Acestea sunt veritabilele „catedrale” laice, monumente ce impresionează prin îndrăzneala şi măreţia lor. Peisajele extraordinare au oferit populaţiilor antice puncte strategice şi locuri de o frumuseţe mistică, pe care ele le-au transformat în citadele, fortăreţe şi morminte regale. Eforturile depuse de mii de lucrători- liberi sau sclavi- echipaţi numai cu unelte primitive au dus la realizări fantastice. Dimensiunile şi complexitatea acestor monumente sunt impresionante chiar şi astăzi, după mii de ani de eroziune- un proces care subliniază cât de scurtă este istoria omenirii în comparaţie cu istoria Pământului.

SIGIRIYA

Vârful unui deal uriaş de granit a fost ales de un rege din secolul al V-lea de pe teritoriul Sri Lankăi pentru a construi fortăreaţa Sigiriya.

MACHU PICCHU

Conchistadorii nu au aflat niciodată despre cetatea incaşă Machi Picchu din Anzii peruvieni. Ruinele sale au fost descoperie în 1911 de arheologul american Hiram Bingham.

GAMLA UPPSALA

Regii Suediei pre-vikinge erau îngropaţi sub vastele tumulsuri de la Gama Uppsala (Vechea Uppsala).

ZIDUL LUI HADRIAN

Romanii s-au folosit de o creastă naturală de piatră când au construit Zidul lui Hadrian, în 122-129 d. Hr., ridicând o barieră de-a curmezişul Angliei.

FORTUL DUN AENGUS

Un fort preistoric din Irlanda domină culmea unei faleze înalte de 75 m deasupra Atlanticului.

CASTELUL MAIDEN

Metereze de pământ au fost ridicate în jurul Castelului Maiden din sudul Angliei, construit pe la 100 î.Hr.

Celule stem pe înţelesul tuturor

Sănătate și frumusețe

Cristiana Dediu

-

aprilie 6, 2015

0

Tot am auzit atât în apelurile umanitare, cât şi pe buzele femeilor sau în diverse emisiuni de sănătate, de celule stem. Sincer, trebuie să recunosc că nu ştiam prea multe despre acestea, adică în amănunt la ce folosesc, de ce sunt aduse în discuţie atât de des şi mai ales ce înseamnă cu exactitate. Cum internetul în zilele noastre, pare să aibă răspuns pentru orice întrebare … am ajuns pe diverse site-uri despre celule stem, care mai de care pregătite să mă lămurească cu exactitate.
Aşa am aflat că celulele stem reprezintă celule care stau la baza formării tuturor ţesuturilor şi organelor. Fapt, care la prima vedere e un lucru medical firesc, dar dacă o gândim puţin în profunzime…dacă doamne fereşte am diverse boli, sau trebuie să îmi vindec anumite ţesuturi şi organe afectate de diverşi factori….constat că am o mare problemă. Te întrebi cât costă, cum să intri în posesia lor şi care ar fi cele mai bune din punct de vedere medical. Ca om de rând, nu prea ai timp să asimilezi într-un timp atât de scurt ceea ce specialiştii au făcut de o viaţă. Intervine panica, teama de informaţie multă şi mai ales frica pentru persoana ta.

Dau click după click şi aflu mult mai multe, cum că celulele stem sunt celule nediferenţiate care posedă capacitatea de a se transforma în celule înalt specializate, care mai departe pot forma ORICE tip de ţesut şi organ din corp. Apoi, aflu că cercetătorii caută modalităţi de a creşte celule stem şi implicit de a dezvolta ţesuturi cu importanţă în tratamentul pentru boli cum ar fi diabetul zaharat sau Parkinson. Uimită de importanţa lor citesc curioasă mai departe şi aflu că în cazul infarctului miocardic, cu ajutorul acestor celule se încearcă înlocuirea acelei porţiuni din muşchiul miocardic afectat. Habar nu aveam că în diferite tipuri de cancer, unde chimioterapia şi crudele tratamente ale acestei urâte boli, distrug măduva osoasă, celule stem, luptă cu succes împotriva lor, formând celule cu specific anticancerigen, ajutând organismul foarte mult în această luptă.
Articolele despre celulele stem mă informează că aceste celule sunt prezente în organism atât în perioada intrauterină cât şi după naştere.
Ee… acum dacă mă întreabă cineva ce sunt celulele stem, pot răspunde clar că înseamnă viaţă şi mai ales sănătate.