joi, octombrie 3, 2024

PORTUL BRĂILA de Petre Maravela – Episodul XIX

Important de Citit

După 1918, brăilenii încă mai stăteau cu ochii aţintiţi pe fluviu, aşteptând de la el o nouă revigorare, îşi aminteau de vapoarele atât de numeroase, încât catargele lăsau impresia unei păduri uscate. După ce, 20% din importul ţării venea pe aici, acesta ajunge la 4 %, portul decade, începe industrializarea.

Vama ţinea strict evidenţa mărfurilor exportate (taxa 20 %), a dosarelor de contrabandă, frauda fiscală sau contravenţiile, şeful vămii era Ion Mihăescu, cei 2.850 de muncitori portuari de împărţeau în 13 categorii, majoritate căruţaşi şi hamali.

Arhivă personală:PETRE MARAVELA
Arhivă personală:PETRE MARAVELA

Oraşul era construit ca un amfiteatru uriaş, cu 20 de căi de acces spre fluviu, tăiate de bulevarde largi şi lungi.

Dunărea a fost şi bună, dar şi rea uneori, depăşindu-şi albia ca în 1897, 1924, 1970 sau 2006, uneori îngheţând ca în iernile din 1954, 1963 sau 1985 sau vlăguită de temperaturile ridicate precum în anii 2006 sau 2015

La toate sistematizările s-a ţinut cont de legătura cu portul şi cu Dunărea, străzile ce mergeau spre port au fost numite vaduri – Lânăriei, Spitalului, Budurului, Sacagiilor (azi Danubiului), Piţipiului (azi Împăratul Traian), Belvedere, Schelei, Cazărmii, Pontonierilor, Rizeriei, Olangeriei, Catagaţei, Ghecetului sau Baldovineşti.

Arhivă personală: PETRE MARAVELA

Vadul Piţipiului (fostă str. Portului, apoi Calea Dobrogei) purta numele Cazinului Piţipiu – pe locul actual al clădirii Flotilei fluviale (str. Împăratul Traian colţ cu str. C.A. Rosetti), Vadul Călugărului ( fost Gloduros, Axasiotti – după numele propietarului clădirii de la nr. 2 ), azi Vadul Belvedere, Vadul Catagaţei – sit arheologic, între fostele cărămidării, azi acoperit de şosea şi o râpă cu gunoaie, Vadul Carantinei – pe care se afla Spitalul, Carantina şi Temniţa [1], Vadul Ghecet [2] vine de la punctul de observare şi supraveghere, aflat la confluenţa celor două braţe ale Dunării, semnalizată de un far, lângă mica plajă „Trei papuci”.

Serviciul Hidraulic răspundea în anul 1920 şi de instalaţiile din port – magazii, platforme, CF, estacade, debarcadere, pontoane sau pasarele. Serviciul încheiase contracte pentru închirieri de teren, depozite sau andocări.

Între cele două războaie, pentru zona portului, a celor 38 de armatori şi 73 de cerealişti, lucrau 12 consulate, 9 bănci, 20 de agenţii de vapoare şi societăţi de transport, 14 case de cereale, 167 contabili.

Arhivă personală : PETRE MARAVELA
Arhivă personală : PETRE MARAVELA

Tot oraşul era cosmopolit şi dinamic, cu 30 brutării, 50 cafenele, 4 cabarete, 6 blănării, zeci de magazine, restaurante şi cofetării, 8 hoteluri, 20 de biserici şi 4 sinagogi, societăţi filantropice, culturale şi sportive.

Prosperitatea ţării se realiza prin balanţa comercială activă. Înflorirea economică a Brăilei se resfrângea în viaţa cotidiană ...se trăia vesel, se petrecea prin cafenele, tripouri, cabarete, prin vestitele grădini de vară ce împânzeau oraşul.

Era de lucru pentru toţi, nu se punea problema pâinii de fiecare zi, viaţa prosperă cuprindea şi viaţa culturală a târgului.

Oraşul a fost un apendice al portului, erau luni când se încărcau peste 70 de vase, monedele în circulaţie erau lira şi napoleonul, Brăila înota în aur.                                                                                  

  „În Comorofca se afla vestita cârciumă a văduvei Anghelina, pe care teribilul Codin o făcuse renumită, acolo beau şi jucau tineri, în ritmul unei caterince care urla jalnic un cântec nou”[3].

Apare revista „Marinarul” – condusă de cpt.cdor. Mihuţ Trandafir, în 1921 ia fiinţă Societatea Franceză de Navigaţie Dunăreană, pe str. Portului nr. 17, cu 157 de lucrători ; se inaugurează cursa de pasageri Brăila – Vâlcov (10 dec. 1923 ), cu vaporul „Principele Mihai” (SRD). Pentru a ne da seama de fluctuaţia traficului şi a mărfurilor, în anul 1924, Căpitănia avea 23 de salariaţi şi înregistrate 7 societăţi şi 118 propietari de bărci sau vase, doar unul cu nume românesc[4].

Grevele şi întrunirile sunt dese – 27 sept. 1922, 7 nov. 1924, 12 aug. 1926, 4 aug. 1927, 24 iul. 1928, 20 iun. 1929, erau recunoscute 12 sindicate.

 

[1] conform art. 5, alin. 8 din Tratatul de la Adrianopol.

[2] Gecit = vad, trecere, dar şi cu înţelesul de santinelă, strajă.

[3] Codin, Panait Istrati, 1925

[4] Marele Dicţionar Geografic al României, vol. I, 1898

VA URMA

Comentarii

comentarii

Articolul precedent
Articolul următor
- Reclame -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Reclame -

Ultimele Noutăți

Nocturna Bibliotecilor 2024

Vineri, 27 septembrie, începând cu ora 17, te așteptăm alături de noi la 𝑵𝒐𝒄𝒕𝒖𝒓𝒏𝒂 𝑩𝒊𝒃𝒍𝒊𝒐𝒕𝒆𝒄𝒊𝒍𝒐𝒓 pentru a sărbători împreună...
- Reclame -

Mai Multe Articole

- Reclame -