Un navetist urban elegant, care are un design unic și ușor de utilizat.

În Europa, bicicletele electrice au transformat modul de viață al multor oameni, în special al celor care caută o modalitate mai durabilă și mai eficientă de a se deplasa prin oraș fără să se bazeze pe mașini sau transportul public. Din ce în ce mai mult, producătorii se îndepărtează de designul standard al bicicletelor și vin cu noi concepte îndrăznețe care își propun să ridice bicicletele electrice la un alt nivel decât cel deja existent.

Un bun exemplu în acest sens vine de la Vässla, un startup suedez de mobilitate care dorește să facă din e-bike un element de bază în fiecare gospodărie. Cea mai nouă creație a sa se numește Pedal, iar scopul ei este la fel de simplu ca și numele său: să ofere mobilitate tuturor membrilor gospodăriei. Da, un pachet unic nu a fost niciodată sinonim cu ciclismul, deoarece ergonomia este unul dintre cei mai importanți factori pentru a pedala eficient. Cu toate acestea, pedala lui Vässla este concepută pentru a găzdui o gamă largă de ”călăreți pe roți”.

Vässla susține că forma pedalei încorporează un design unisex datorită înălțimii sale reduse. Acest lucru a fost realizat prin integrarea tubului superior și a tubului inferior într-o singură piesă robustă. Nu numai că face bicicleta mai accesibilă, dar îi curăță și estetica, dându-i o atmosferă futuristă. În plus, bicicleta electrică rulează pe roți de 24 de inci, permițând cicliștilor mai scunzi să urce cu ușurință. Acestea fiind spuse, pedala nu este nicidecum o bicicletă electrică sportivă, orientată spre performanță, ci mai degrabă una care are în vedere mobilitatea urbană și accesibilitatea.

În ceea ce privește performanța, pedala Vässla este echipată cu un motor butuc de 250 W care oferă un cuplu de 45 Nm. Performanța sa este însă limitată din cauza regulilor europene privind bicicletele electrice și oferă doar asistență la pedală, fără accelerație. Din acest motiv, Vässla l-a optimizat mai degrabă pentru autonomie decât pentru viteză și l-a echipat cu un senzor de cuplu. Această tehnologie optimizează asistența la pedală în funcție de forța ta la pedală, oferind o asistență naturală și o călătorie generală mai lină. Din punct de vedere al autonomiei, se pretinde că acumulatorul detașabil al pedalei oferă o autonomie de până la 62 de mile, senzorul de cuplu contribuind la această eficiență.
Nu în ultimul rând, trecem la tehnologie. Vässla a încorporat o serie de funcții IoT pe pedală, inclusiv o aplicație mobilă dedicată care vă permite să vă accesați digital bicicleta. Aceeași aplicație vă avertizează, de asemenea, în cazul în care bicicleta dvs. este mutată în timp ce este parcată, precum și înregistrează toate datele de călătorie pentru a le analiza mai târziu. Acest navetist urban techie are un preț nesurprinzător la o primă de 2.990 de euro, ceea ce se traduce în 2.894 USD. Rețineți, totuși, că pedala este deschisă pentru precomandă exclusiv în Suedia pentru moment. Marca are planuri de a face bicicleta disponibilă în curând la Paris și Madrid, livrările fiind așteptate să înceapă în martie 2023.

Sursă: Electrek, Vässla

Foto Credit : Leslie Lok and Sasa Zivkovic

Turnând straturi de beton precum șiruri de pastă de dinți, o imprimantă 3D de dimensiune industrială a continuat săptămâna aceasta să adauge un al doilea etaj unei case din Houston, care va fi prima structură tipărită cu mai multe etaje din Statele Unite.

În plus față de această realizare, designerii Leslie Lok și Sasa Zivkovic, profesori asistenti de arhitectură la Colegiul de Arhitectură, Artă și Planificare (AAP) și co-directori ai Biroului de Proiectare HANNAH, spun că, casa unifamilială cu două etaje este foarte utilă, demonstrând procese de construcție inovatoare care pot fi extinse la dezvoltări multifamiliale și cu utilizare mixtă, ajutând la abordarea penuriei de locuințe.

Designul lor hibrid, primul de acest fel, conectează elemente structurale compuse din beton imprimat 3D cu cadrul convențional din lemn reprezentativ pentru majoritatea construcțiilor rezidențiale din SUA. Combinația arată cum fiecare material poate fi folosit acolo unde funcționează cel mai bine, cu deșeuri minime, pentru a crea clădiri eficiente, rezistente la fenomene meteorologice din ce în ce mai intense și potențial mai accesibile.

„Abordarea noastră de construcție hibridă creează un sistem de construcție eficient din punct de vedere structural, ușor de replicat și receptiv din punct de vedere material”, a spus Lok. „Proiectul subliniază, de asemenea, potențialul de design interesant al componentelor arhitecturale personalizate în masă pentru a satisface nevoile proprietarilor de case și pentru a simplifica integrarea sistemului de construcție”.

Zivkovic a adăugat: „Aceste eforturi de proiectare urmăresc să sporească impactul, aplicabilitatea, durabilitatea și rentabilitatea imprimării 3D pentru viitoarele clădiri rezidențiale și multifamiliale din SUA”.

Foto Credit : Leslie Lok and Sasa Zivkovic

Pe 12 septembrie, membrii presei au fost invitați să observe progresul imprimării casei cu trei dormitoare și trei băi, care va avea, de asemenea, un garaj pentru două mașini și un coș de fum de 40 de picioare, făcând din casa una dintre cele mai înalte structuri tipărite pentru Data.

Casa este construită în parteneriat cu PERI 3D Construction, care a finalizat șase structuri imprimate 3D în SUA și Europa; Contractor de inginerie și proiectare-construcție cu sediul în Houston CIVE; și alți parteneri din industria construcțiilor. Echipa de proiect continuă să caute colaboratori și sponsori din industrie.

Pentru Lok, care conduce Laboratorul de inovare a clădirilor rurale-urbane la AAP, și Zivkovic, care conduce Laboratorul de construcție robotică, proiectul este cel mai recent care a apărut în urma unor ani de cercetare asupra potențialului imprimării 3D de a permite „personalizarea în masă” fără creșterea costurilor. Ei au experimentat anterior cu un design hibrid care folosește beton imprimat 3D și lemn reciclat pentru proiectul Ashen Cabin din nordul statului New York. Instalația HoloWall a lui Lok pe Arts Quad a explorat personalizarea folosind materiale de construcție neuniforme și instrumente de modelare digitală. Cercetările anterioare ale lui Zivkovic implică dezvoltarea de noi metode de imprimare a betonului și a componentelor din lemn fabricate robot.

Proiectul Houston, cu o suprafață de 4.000 de metri pătrați, avansează pe o scară mai mare, una care va necesita un alt „întâi” din SUA – o relocare a portalului mare care susține imprimanta, care măsoară aproximativ 60 de picioare lungime, 30 de picioare lățime și 30 de picioare înălțime, completează structura.

În diverse sisteme – de la izolație cu spumă prin pulverizare până la un sistem de încălzire, ventilație și aer condiționat mai comun în clădirile comerciale – designerii spun că casa integrează procesele de proiectare și construcție potrivite dezvoltărilor multifamiliale care vor fi necesare pentru extinderea capacității locuințelor în orașe cu creștere rapidă precum Houston.

Foto Credit : Leslie Lok and Sasa Zivkovic

Proiectanții au spus că abordarea lor ar putea, de asemenea, să accelereze termenele de construcție și să reducă costurile, deoarece imprimantele de beton pot fi operate de doar trei sau patru persoane. De asemenea, minimizează risipa, deoarece materialul poate fi amestecat la cerere și imprimat numai pentru secțiuni importante din punct de vedere structural și poate integra mai eficient cadrul din lemn într-un design modular.

„În afară de tehnologia de imprimare, integrarea tipăririi cu designul clădirii și materialele de construcție, precum și eficientizarea procesului de construcție sunt aspecte importante în realizarea unui astfel de proiect”, a spus Zivkovic. „Folosim acest proiect pentru a demonstra modul în care imprimarea 3D este nu numai pregătită pentru piață, ci și capabilă să construiască o arhitectură bine proiectată și de înaltă performanță.”

Pentru casa din Houston, materialul tipărit este din surse locale și folosește ciment cu o amprentă de carbon redusă, un amestec care poate include cenușă zburătoare, zgură și alte produse secundare industriale. Designerii colaborează cu colegii de la Colegiul de Inginerie cu privire la cercetările legate de materialele de construcție ecologice, inclusiv potențialul betonului de a stoca metan, un gaz cu efect de seră puternic. Încadrarea lemnului, între timp, este o resursă regenerabilă, dar este adesea un produs al monoculturii forestiere și poate fi transportată pe distanțe lungi.

Lok și Zivkoviv au spus că casa din Houston optimizează utilizarea ambelor materiale, profitând în același timp mai bine de potențialul lor de proiectare decât multe structuri limitate doar la unul dintre ele.

„Nu există un design acolo”, a spus Lok, „care să se gândească la locuințele multifamiliale care să folosească aceste două sisteme împreună”.

Un dispozitiv medical unic cu senzor de lumină imprimat 3D ar putea ajuta milioane de oameni din întreaga lume cu lupus și alte boli sensibile la lumină, oferind acces la date în timp real pentru tratamente mai personalizate. Credit: McAlpine Group, Universitatea din Minnesota.

O echipă de ingineri și medici de la Universitatea din Minnesota Twin Cities a proiectat un dispozitiv medical unic, imprimat 3D, cu senzor de lumină, care este plasat direct pe piele și oferă feedback în timp real pentru a corela expunerea la lumină cu apariția bolii. Dispozitivul ar putea ajuta milioane de oameni din întreaga lume cu lupus și alte boli sensibile la lumină, oferind acces la tratamente și informații mai personalizate pentru a determina ce cauzează simptomele acestora.

Cercetarea a fost publicată în Advanced Science, o revistă științifică interdisciplinară premium cu acces deschis. Cercetătorii au depus, de asemenea, un brevet asupra dispozitivului, iar tehnologia este disponibilă pentru licențiere.

Potrivit Lupus Foundation of America, aproximativ 1,5 milioane de americani și cel puțin 5 milioane de oameni din întreaga lume au o formă de lupus. Sensibilitatea la lumină este comună la persoanele cu lupus, 40 până la 70% dintre persoanele cu lupus constatând că boala lor se agravează prin expunerea la lumina soarelui sau chiar la lumina artificială în interior. Simptomele acestor crize la pacienții cu lupus includ erupții cutanate, dureri articulare și oboseală.

„Tratez o mulțime de pacienți cu lupus sau boli asociate și, din punct de vedere clinic, este o provocare să prezicem când simptomele pacienților vor apărea”, a declarat Dr. David Pearson și co-autor al studiului, dermatologul la Universitatea din Minnesota. „Știm că lumina ultravioletă și, în unele cazuri, lumina vizibilă, pot provoca erupții ale simptomelor – atât pe piele, cât și pe plan intern – dar nu știm întotdeauna ce combinații de lungimi de undă luminii contribuie la simptome.

Pearson auzise despre imprimarea 3D personalizată inovatoare a dispozitivelor portabile dezvoltate de profesorul de inginerie mecanică de la Universitatea din Minnesota Michael McAlpine și echipa sa și l-a contactat pentru a colabora la găsirea unei soluții pentru problema lui.

Grupul de cercetare McAlpine a lucrat cu Pearson pentru a dezvolta un dispozitiv, primul de acest fel, imprimat complet 3D, cu un detector flexibil de lumină UV vizibilă care ar putea fi plasat pe piele. Dispozitivul este integrat cu o consolă portabilă personalizată pentru a monitoriza continuu și a corela expunerea la lumină la simptome.

„Această cercetare se bazează pe munca noastră anterioară, în care am dezvoltat un dispozitiv care emite lumină imprimat în întregime 3D, dar de data aceasta, în loc să emită lumină, acesta primește lumină”, a spus McAlpine, co-autor al studiului și profesor al catedrei familiei Kuhrmeyer în Departamentul de Inginerie Mecanică. „Lumina este convertită în semnale electrice pentru a o măsura, care în viitor pot fi apoi corelate cu apariția simptomelor pacientului”.

McAlpine a spus că dezvoltarea dispozitivului nu a fost însă o sarcină ușoară. Dispozitivul imprimat 3D constă din mai multe straturi de materiale imprimate pe o bază de silicon biocompatibil. Straturile includ electrozi și filtre optice. Filtrele ar putea fi schimbate în funcție de lungimea de undă a luminii care trebuie evaluată. Echipa de cercetare a folosit, de asemenea, oxid de zinc pentru a colecta lumina ultravioletă (UV) și a o converti în semnale electrice. Dispozitivul este montat pe piele și este atașată o consolă personalizată pentru a captura și stoca datele.

Video credit: Universitatea din Minnesota
Echipa de cercetare a primit aprobarea pentru a începe testarea dispozitivului pe subiecți umani și va începe în curând să înscrie participanții la studiu.

„Știm că aceste dispozitive funcționează în laborator, dar următorul nostru pas este să le punem în mâinile pacienților pentru a vedea cum funcționează în viața reală”, a spus Pearson. „Le putem oferi participanților și urmări la ce lumină au fost expuși și putem determina cum putem prezice simptomele. De asemenea, vom continua testarea în laborator pentru a îmbunătăți dispozitivul”.

McAlpine și Pearson au spus că procesul de imprimare 3D este relativ ieftin și ar putea oferi într-o zi acces ușor și rapid la dispozitiv, fără procesele costisitoare de fabricare a dispozitivelor tradiționale.

„Nu există niciun alt dispozitiv ca acesta în acest moment cu acest potențial de personalizare și fabricare atât de ușoară”, a spus Pearson. „Visul ar fi să am una dintre aceste imprimante 3D chiar în biroul meu. Aș putea să văd un pacient și să evaluez ce lungimi de undă luminii vrem să evaluăm. Apoi aș putea să o tipărim pentru pacient și să i-o dau. să fie 100% personalizat la nevoile lor. Acolo se îndreaptă viitorul medicinei.”

Sursă articol : techxplore.com