În anul 1928 se navlosesesc 194 şlepuri şi 5 remorchere, în anul 1930 se înfinţează Regia Autonomă a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă ( P.C.A. ) din cadrul ministerului Industriei şi Comerţului, în 1932 existau în oraş 52 unităţi şcolare (8 licee şi 22 şcoli), cultura menţinându-se la un nivel înalt, cu teatre, 7 cinematografe pentru cele 23.800 de familii,
Analele Brăilei din 1930 menţionează că aici a fost amenajat muzeul Administraţiei Pescăriilor Statului din Brăila, care aduna bogate colecţii de păsări şi peşti.
„Pe dunga arginitie a bătrânului fluviu, armata caicurilor – în batalioane de câte şase în şir, aşteaptă să fie umplute cu rodul Bărăganului. Împrejurările au dus liniştea acolo unde în alte vremuri era forfota muşuroiului de furnici”[1].
Apar ateliere sau mici şantiere în care se construiesc ambarcaţiuni : Atelier pentru construirea de lotci, bărci şi babaici „Mina Ilarion” (sediul pe str. Plevnei nr. 387), Ş.N. „Romania” – construcţii navale şi mecanic ( 200 de muncitori), „Danubiu” ( 200 de muncitori), „Vulcan”, „Brăila” SAR (40 de muncitori), „Istrul” (100 de muncitori), „Şantierul flotei SRD (30 de muncitori).
Lungimea cheurilor la dunăre era de 4.150 m (2.300 m amenajaţi cu pereuri şi pontoane) formând 8 dane de acostare nave maritime şi 14 dane nave fluviale, plus 7 dane nave maritime în docuri[2]
În cele 18 sindicate erau înregistraţi : 687 muncitori manuali, 350 elevatorişti, 142 rujari, 400 căruţaşi, 20 şefi manipulatori, 105 docheri, 97 secăreni şi 166 lopătari.
Este dat în expoatare Barajul Filipoiu ( 2500 piloţi de 12 m), prevăzut cu mic baraj.
Magaziile din port erau repartizate pentru mărfuri generale = 1576 mp. şi cereale = 70.850 mp., platformele cheurilor aveau 160.000 mp iar drumurile 52.000 mp. Liniile ferate – 12,4 km, liniile ferate între magazii – 10,5 km, toate racordate la sistem.
Utilajele şi anexele erau [3] : macara plutitoare (SRD, putere = 40 tone), 32 elevatoare plutitoare pentru trasbordat cereale, doc plutitor ( Ş.N. Danubiu, putere = 120 tone), atelier plutitor de reparaţiuni, remorchere, iliuminat pe stâpli, 16 pontoane mari, un ponton fluvial, 8 cişmele apă potabilă, 2 guri incendiu.
Erau înregistraţi ca muncitori autorizaţi în 1932 : căruţaşi – 1000, manuali – 700, elevatorişti – 350, rujari – 90, secăreni – 30, docheri – 160.
Căpitănia va solicita în martie 1933 repartizarea de noi încăperi din clădire, datorită aglomeraţiei.
Iată ce declara ministrul Manoilescu, cu ocazia vizitei la Brăila în 1931 : ….„când la Brăila lucrurile merg rău, ţara întreagă suferă. O scădere a puterii de viaţă a Brăilei înseamnă scăderea puterii întregii ţări”.
În 1934 Căpitănia Portului avea înscrise cele mai multe nave din ţară – 934 maritime şi fluviale, 2238 sub 10 tone, 2205 marinari, dar cu tonaj mai mic decât Constanţa, activau 87 de firme de cereale – toate străine.
În 1933 s-au înregistrat o mie de intrări-ieşiri de nave maritime şi 12-14.000 de nave fluviale ; erau înregistraţi 3500 de marinari[4].
Categoriile de muncitori portuari[5] : căruţaşi, muncitori manuali, elevatorişti, docheri, rujari (în cala vasului), cesăreni (strâng sacii goi), tăvălucari (transportă fier), lopătari, ciurari, robagii. Toţi lucrau în poşte, aveau sindicatul lor separat, portul Brăila atingând recordul la numărul de sindicate.
Muncitorii erau împărţiţi în două categorii:
¤ De apă, organizaţi în poşte compuse din chiligii (măsurătorii), bănicerii (turna sacul), ridicători şi cărătorii. Măsura de greutate era – granta (100 de baniţe) divizat în talii (10 baniţe). O poştă manipula până la 100 de tone/zi
¤ De uscat, împărţiţi în chiligii (de la căruţă la vapor), ciurari şi vagonari. O chilă avea 30 de baniţe[6]. O căruţă ducea 10 saci, un sac avea 3 baniţe.
În port încărcau 2.500 de căruţe, toată munca se făcea cu braţele.
De la greve se trece la Congrese ale marinarilor (30 iul 1934) sau memorii (23 febr 1940).
[1] Ion Simoionescu, note – 1925
[2] Al. Vasilescu, Opere, 1930
[3] Dosar Docuri nr. 6/1931
[4] S. Semilian, Anuarul economic al Municipiului Brăila, 1933
[5] Fond Comisia muncii port Brăila Dosar 13/1935 şi Dosar 104/1935, Fond Poliţie
[6] Baniţa = 15 kg.
VA URMA