BRĂILA DUPĂ ANUL 1855
În 1855, oraşul este condus de Municipalitate, care se confruntă cu greaua epidemie de holeră.
Fostul „Hotel Frances”, este acum „Cazinul Armelin” – ce avea sală de spectacol la parter (pentru teatru şi muzicaluri) ; aici se întâlneau personalităţile oraşului, musafirii urbei, ca Barbu Ştirbei care şi-a sărbătorit aici ziua în 1854, aniversările oamenilor cu bani tot aici se făceau.
Planul arhitectului Kuchnowski, este primul care conţinea denumirea tuturor străzilor şi a celor 3 bariere : Silistrei, Bucureşti (fostă Kiseleff), şi Galaţi (fostă Iaşului), aflate la intersecţia străzilor cu şanţul oraşului.
Se înfiinţează o staţie telegrafică, în port apar debarcadere aparţinând agenţiilor străine, la marginea oraşului (pe Izlaz), companii anglo- franceze instalează rafinării pentru prelucrarea petrolului : acest combustibil va fi folosit şi la iluminat, felinarelor vechi li se introduc „cilindre” cu reflector, aprinderea făcându-se de către „fanaragii” sau lampagii.
Înfăţişarea barierelor s-a modificat cu fiecare etapă de extindere a oraşului, dar elementele componente au rămas aceleaşi : podul peste şanţ, cumpăna din lemn şi clădirea barierei.
Ulrich Waibl ridică o moară mecanică ; nu existau stabilimente industriale, mâna de lucru a meşteşugarilor fiind ocupată în numeroasele ateliere.
Se înfiinţează diverse societăţi culturale, ale unor popoare balcanice (aici s-au pus bazele Academiei de ştiinţe bulgare), publicaţiile ce apar sunt în limbile română, greacă, albaneză, bulgară, italiană, franceză, germană sau engleză ; şi trupele de teatru jucau în diverse limbi.
Poeţii Hristo Botev şi Ivan Vazov editau aici manifeste , pe care le răspândeau pe teritoriul bulgăresc ; în tipografia lui Samollada apare Calendarul pronostic allu famosulu i astrologu Kazamia pentru anu bisectu 1856, iar Radu Campiniu tipăreşte Doui amantzi Filerotu ahi Antusa, extragere ahi kompunere.
Familia Alexandrescu (comercianţi din port), începe construirea unei frumoase clădiri (azi Biblioteca Tineret din Piaţa Poligon) ; mai târziu va fi a Societăţii „Prevederea”, apoi intră în patrimoniul Chesturii.
Flota rusească are pe Dunăre 15 şalupe canoniere şi 150 de ambarcaţiuni, dar după martie 1856 (Tratatul de pace – Paris), protectoratul rusesc este înlocuit cu a celor 7 puteri, Turcia fiind putere suzerană.
Dintre revoluţionarii exilaţi, mulţi se întorc prin portul Brăila, ştampila oficiului telegrafic din Brăila înfăţişa un vultur, înconjurat cu denumirea : „Staţia telegrafică din Brăila”.
[the_ad id=”12306″]
Pe 26 august 1856 se naşte Constantin Bacalbaşa, viitor publicist, se inaugurează o linie maritimă de călători şi poştă, proprietate a Societăţii franceze de navigaţie „Mesageri Imperial”, ce acţionează cu navele „Pericles II” ( 160 tone ) şi „Pharamonde” (de 186 tone – eşuat în august 1856 în port). Din martie 1858 vin navele „Balkan”(258 tone) şi din august nava „Taurus”(298 tone).
În noiembrie, trece prin oraş, în drum spre Constantinopol, baronul Talleyrand, comisarul Înpăratului Napoleon III, care este bine primit.
În 1857 se înfiinţează Şcoala pentru clasele I şi II, municipalitatea cumpărând o casă lângă biserica Sf. Maria (viitoarea Şcoala Generală Nr. 16, unde subsemnatul a învăţat literele).
Ia fiinţă Fabrica de cărămizi, dotată cu maşini cu abur, Judecătoria se numeşte „ Tribunal civil şi comercial”, iar pe 15 aprilie are loc prima întrunire unionistă, cu scopul unirii, susţinută de populaţie, pe 30 aprilie se naşte Mina Minovici – viitor medic legist.
Fruntaşii unionişti locali : I.Bagdad, Gr. Filipescu, Iordan Şerban, I. Chiriac, G. Barbat, Ilie Vrăbiescu şi C. A. Crezzulescu, semnează la 14 septembrie pentru unirea principatelor, dacă vor fi aleşi deputaţi în Divan.
Pe 8 octombrie, industriaşul Simion Popper, abţine aprobare pentru construirea pe izlaz a unei Fabrici de gaz pentru oraş şi rafinărie de petrol, ce producea derivate de petrol.
În decembrie, începe funcţionarea celei de a doua şcoli publice iar a patra farmacie o deschide Sofocle Rasti Petsalis ( pe strada Galaţi nr. 4, în propietatea lui Ioan Vasilescu), licenţiat la Atena şi câştigător al licitaţiei cu oferta de medicamente gratuite pentru Spitalului Civil timp de trei ani şi cu 25% alţi trei ani. Va deveni socrul lui Mina Minovici .
VA URMA
[the_ad id=”14977″]